Moardăș, Sibiu

Moardăș
—  sat  —

Moardăș se află în România
Moardăș
Moardăș
Moardăș (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°0′30″N 24°21′19″E ({{PAGENAME}}) / 46.00833°N 24.35528°E

Țară România
Județ Sibiu
ComunăMihăileni

SIRUTA145079

Populație (2021)
 - Total250 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal557157

Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Moardăș, mai demult Mardeșu, Argheș (în dialectul săsesc Muardesch, Muerdesch, în germană Mardisch, în maghiară Mardos) este un sat în comuna Mihăileni din județul Sibiu, Transilvania, România.

Localitatea se află la 20 km E de Șeica Mare, în direcția Agnita, într-o zonă împădurită. Până la Agnita și până la Mediaș sunt circa 30 km, iar până la Sibiu, 50 km.

Istorie

Se pare că denumirea localității are origini cumane, care a fost preluată de maghiari și transmisă sașilor ca Ardesch, devenită ulterior Mardisch. Prima mențiune este din 1373, prvind numirea unui preot, Michael de Ardesch.

În 1516, cu ocazia primului recensământ, localitatea este menționată ca o comună liberă aparținând de Scaunul Șeica, având 40 de capi de familie (gospodării), trei văduve, un cioban, un morar și un învățător.

Pe harta din 1532, întocmită de Johannes Honterus, localitatea era menționată ca fiind cea mai mică din Scaunul Șeica, cu numai 35 de capi de familie.

Școala

Deși primul învățător este menționat într-un document din 1516, se pare că școala este mai veche. Se cunoaște faptul că Michael Eckhart de Ardisch, care a studiat în școala săsească din Moardăș, a fost înmatriculat în 1434 la Universitatea din Viena, la facultatea de drept. În 1848 s-a construit o școală nouă, renovată în 1911.

Populația

La mijlocul secolulul al IX-lea, în Moardăș au fost recenzați 545 de locuitori, sași, români, unguri și țigani. În 1930, au fost recenzați 628 de locuitori, din care 328 sași și 239 români.

La sfârșitul lunii ianuarie 1945, mulți locuitori sași au fost deportați în Uniunea Sovietică la muncă forțată

Într-o notă întocmită de primărie în 9 noiembrie 1946, situația sașilor din Moardăș era următoarea: 262 la casele lor, 44 la muncă forțată în URSS, 45 plecați în Germania.

După Revoluția din 1989, aproape toți sașii rămași în Moardăș au emigrat în Germania.

Biserica

Biserica fortificată din Moardăș a fost construită în secolul al XIV-lea, cu hramul "Sfântul Nicolae". Este o biserică gotică, cu o singură navă. Clopotnița s-a prăbușit în 1880. Altarul a fost construit de un anume Petersberger în anul 1789. Pictura cu crucificarea este din anul 1700. Biserica a fost renovată în 1913 și în 1959.

Orga, construită de Samuel Mätz, are 10 regiștri și nu are pedalier. A fost renovată de sibianul Emanuel Hradik în 1873. În primul război mondial, tuburile orgii au fost confiscate, pentru ca metalul să fie folosit în scopul războiului. Abia în 1963, cu ocazia unei renovări, orga a fost repusă în funcțiune, cu tuburi noi. În 1993, orga a fost vândută în Oradea.

Vezi și

Imagini

  • 1826 - Danga pentru vitele din Moardăş
    1826 - Danga pentru vitele din Moardăş
  • Biserica fortificată din Moardăș
    Biserica fortificată din Moardăș
  • Turnul de intrare în incinta bisericii
    Turnul de intrare în incinta bisericii
  • Interiorul bisericii
    Interiorul bisericii

Bibliografie

  • Mardisch - Informationen

Legături externe

  • ro Parohia Ortodoxa Moardăș - informatii si fotografii
  • Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.


v  d  m
Bisericile sașilor din Transilvania
 
 
 
Bărcuț • BeiaBod • Brașov • BuneștiCincșorCincuCațaCodleaCristianCrițDaciaDrăușeniFăgărașFeldioaraFeldioara (cetate)Felmer • Fișer • GhimbavHălchiuHălmeagHărmanHomorodLovnicMăierușMercheașaMeșendorfPrejmerRâșnovRoadeșRodbavRotbavRupeaRupea (cetate)SânpetruSeliștatȘercaiaȘoarșTicușu VechiToarclaUngraViscriVulcan
 
OrăștieRomos
 
ApoldArchitaBăgaciuBatoșCloașterfCrișCundDaneșDaia-MureșDedradDomaldFilitelnicHetiurIdeciu de JosIdeciu de SusIdiciuLogigMăgherușOrmenișPeteleaReghinSântioanaȘaeșSaschiz • Seleuș (Zagăr) • Seleuș (Daneș) • SenereușSighișoara ISighișoara IISighișoara IIIStejăreniiȚigmandru UilaViișoaraVulcanZagăr
 
AgârbiciuAgnitaAlma ViiAlțâna • Apoldu de Sus • ApoșAțelAvrigAxente SeverBaznaBiertanBoartaBoianBrădeniBrateiuBraduBruiuBuiaBuzdCârțaChirpărCisnădieCisnădioara (Sf. Mihail)Copșa MareCristianCurciuDaia-SibiuDârlosDealu FrumosDobârcaDupușFloreștiGherdealGiacășGusu • Gușterița • HambaHașagHoghilagHosmanIacobeniIghișu NouLasleaMălâncravMarpodMediașMerghindealMetișMicăsasaMiercurea Sibiului • Mighindoala • MoardășMoșnaMovileNemșaNetușNocrichNoiștatNouNou SăsescPăucaPelișorProdProștea Mare (Târnava) • Răvășel • RetișRichișRoandolaRoșiaRujaRuscioriRușiSăcădateȘaroș pe TârnaveȘeica MareȘeica MicăȘelimbărSlimnicSlimnic (cetate)Șmig • Șoala • ȘomartinStejărișuȘura MareȘura MicăTălmaciuTurnișorȚapuValchidValea ViilorVărdVelț • Veseud (Chirpăr) • VurpărZlagna
v  d  m
Bisericile maghiarilor și secuilor din Transilvania
 
 
Abram • Albiș • Balc • Buduslău • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • DiosigFughiuHodoș • Marghita I • Marghita II • MișcaOradea IOradea IIParhidaPalotaPoșoloacaRemetea • Salonta I • Salonta II • Săcueni I • Săcueni II • Sălacea • Sălard • Șimian • ȘiștereaTămașda • Tăuteu • Tileagd
 
 
 
AghireșuAitonAlunișAlunișuBădeniBădeștiBăgaraBicălatuBonțidaBoteniCămărașuCăpușu MareCăpușu MicCătinaCâmpia TurziiChesăuChidea IChidea IIChidea IIIChinteniCiumăfaiaCluj ICluj IICorneștiCubleșu SomeșanCuzdrioaraDârjaDej IDej IIDăbâcaDiviciorii MariDorolțuDumbravaFeldioaraFizeșu GherliiGheorghieniGherlaGhiroltGiulaHuedinInucuIzvoru CrișuluiLeghiaLegiiLuna de JosLuna de SusLuncaniMănăstireniMeraMihai Viteazu IMihai Viteazu IIMintiu GherliiMoldoveneștiNăsalNimaNireșOcna DejuluiOrmanPanticeuPălatcaPlăieștiRăscruciSănduleștiSâncraiuSic ISic IIStejerișStoianaSuceaguTiocu de JosTiocu de SusTurda ITurda IITurda IIITureniUngurașVaida-CămărașVăleniViișoaraVișteaVlaha
 
Aita Mare • Aita Medie • Aita Seacă • AlbișAraciArcușBaraolt • Bățanii Mari I • Bățanii Mari IIBelaniBelin IBelin II • Biborțeni • Bicfalău • Bodoc • Brateș • Calnic I • Calnic II • Catalina • Căpeni • CernatChichișChilieni I • Chilieni II • Dalnic • Dobolii de SusEstelnicGhelințaGhidfalăuHăghigHătuica • Herculian • Ilieni • Lemnia • Lisnău • LungaMărcușaMărtineniOjdulaOzunPădureni • Petriceni • Poian • Racoșul de Sus • ReciSaciova • Sâncraiu • SântionluncaSânzieniSfântu GheorgheTârgu Secuiesc ITârgu Secuiesc IITuria • Valea Crișului • ZăbalaZălanZoltan
 
ArmășeniAtiaAtidAvrămeștiBisericaniBodogaiaBrădeștiCârța • Ciucsângeorgiu • CorundCozmeniCrăciunelCrișeniCristuru SecuiescCușmedDaiaDârjiuDealuDelnițaDitrău IDitrău IIEliseniFeliceniFiliașFirtănușForțeniGheorgheniInlăceniJoseniLeliceniLăzarea ILăzarea IILupeniLutițaMătișeniMedișoru MareMihăileni IMihăileni IIMisenteaMugeniMujnaOcna de JosOcna de SusOdorheiu Secuiesc IOdorheiu Secuiesc IIOdorheiu Secuiesc IIIOdorheiu Secuiesc IVPăltinișPlăieșii de JosPolonițaPorumbenii MariPorumbenii MiciPraidRacuRugăneștiSatu MicSatu NouSândominicSânmartin ISânmartin IISântimbruSecuieniȘimoneștiȘumuleu CiucTărceștiTăureniTârnovițaTeleacTurdeniUlieșValea StrâmbăVăleniZetea
 
 
 
AbudAcățariAdămușAgrișteuAlbeștiApalinaBahneaBandBâraBerghiaBordoșiuBrâncoveneștiBreazaBudiu MicCălimăneștiCălugăreniCălușeriCânduCeuașu de CâmpieChendu MicChinariChibedCintaCipăuCorneștiCotușCrăieștiCuciCuieșdCulpiuDămieniDeajDeleniDumbrăvioaraDumitreniErceaEremieniEremituFântâneleFilpișu MareFilpișu MicGălățeniGheorghe DojaGhindariGhineștiGlăjărieGogan-VaroleaGoreniGorneștiHărănglabHărțăuHodoșaIernutIslaLeordeniMaiadMădărașMăgheraniMătriciMitreștiMoșuniMureniNicoleștiPapiu IlarianPănetPăcureniPăsăreni IPăsăreni IIPădureniPerișPetrilaca de MureșRigmaniRoteniRouaSărățeniSâncraiu de Mureș ISâncraiu de Mureș IISângeorgiu de PădureSânpaulSânsimionSântana de MureșSântana NirajuluiSânvăsiiSeucaSolocmaSovataStejerișSuplacSuseni • Târgu Mureș • TârnăveniTorbaTrei Sate I • Trei Sate II • VăleniiVălenii de MureșVețcaVânătoriVoivodeni
 
 
 
v  d  m
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Șeica”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească

Date preluate din Th.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania” — București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.