Agârbiciu, Sibiu

Pentru alte sensuri, vedeți Agârbiciu (dezambiguizare).
Agârbiciu
—  sat  —
Biserica fortificată din Agârbiciu
Biserica fortificată din Agârbiciu
Agârbiciu se află în România
Agârbiciu
Agârbiciu
Agârbiciu (România)
Localizarea satului pe harta României
Agârbiciu se află în Județul Sibiu
Agârbiciu
Agârbiciu
Agârbiciu (Județul Sibiu)
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 46°04′02″N 24°11′26″E ({{PAGENAME}}) / 46.06722°N 24.19056°E
Țară România
Județ Sibiu
ComunăAxente Sever
SIRUTA144134
Atestare documentară1343[1]
Altitudine[3]305 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total1.168 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal557026
Prefix telefonic+40 x69855 [2]
Prezență online
Agârbiciu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Agârbiciu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Agârbiciu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Agârbiciu, mai demult Agribiciu (în dialectul săsesc Arbejän, Arbäjn, în germană Arbegen, Erbegen, în maghiară Szászegerbegy, Egerbegy), este un sat în comuna Axente Sever din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de nord a județului, în Podișul Târnavelor.

Străbătut de pârâul Visa, Agârbiciu este o veche așezare săsească care aparținea de Scaunul Șeica (Schelk Stuhl), fiind întemeiată încă din secolul al XIII-lea. În sat se află o biserică fortificată. Prima atestare documentară a localității este din 1343.

Biserica evanghelică

Biserica-sală închinată Fecioarei Maria, ridicată pe o colină din mijlocul satului, datează de la începutul secolului al XV-lea și a fost atestată documentar în 1415, dată pentru care pledează elementele de stil gotic din interiorul ei.

Fortificația

Incinta, în formă aproape ovală, este apărată de un singur brâu de ziduri, inegal ca înălțime (in medie 6 metri), adaptat pantei line pe care se află biserica.

Descoperiri arheologice

1. Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) Un topor neolitic de piatră cu gaură pentru fixarea în coadă incomplet executată (Muzeul Național Brukenthal). b) O măciucă sferică din epoca bronzului (Muzeul Național Brukenthal). c) Un vârf de lance de fier din a doua vârstă a fierului (Muzeul Național Brukenthal). d) O fibulă de bronz în formă de ancoră din epoca romană (Muzeul Național Brukenthal).

2. În punctul Pășunea din Deal a fost identificată o locuire din faza B a culturii eneolitice Petrești. Așezarea se află într-o poiană situată la o înălțime de 700 m. altitudine absolută (Muzeul Național Brukenthal); Muzeul Mediaș).

3. La poalele cetății În Șes, s-au descoperit fragmente ceramice. Lipsesc alte precizări. Epoca descoperirilor nu a fost determinată (Muzeul Național Brukenthal).

4. În locul numit Strâmturi, aflat pe partea din stânga rambleului căii ferate Copșa Mică – Sibiu, s-au descoperit fragmente ceramice ale culturilor eneolitice Petrești și Coțofeni.

5. În Pădure s-a descoperit o fusaiolă de lut datând, probabil, din epoca fierului (Muzeul Național Brukenthal).

6. În punctul numit Hinter der Ramwreg s-a descoperit un tezaur de obiecte dacice compus din două fibule de argint cu nodozități, cinci drahme de argint din Dyrrhachium și o monedă de bronz de epocă neprecizată (Muzeul Național Brukenthal).

7. Cu prilejul construirii căii ferate Sibiu – Copșa Mică, între Agârbiciu și localitatea Axente Sever s-a descoperit o necropolă de inhumație, cercetându-se cca 50 de morminte cu scheletele bine păstrate și cu obiecte de fier lângă decedați. O sabie de fier cu un singur tăiș, un vârf de lance de fier și un craniu au fost depuse la Muzeul Mediaș. Necropola a fost atribuită celei de a doua vârste a fierului, dar poate data și din perioada migrațiilor.

8. Pe malul Râului Alb s-a descoperit buza unui chiup încadrabil în epoca romană.

9. Pe Straja (Wartberg, Warteburg) s-au descoperit resturi dintr-o circumvalație datând, probabil, din perioada medievală.[1]

Monumente

  • Biserica gotică, de tip sală, are particularitatea intercalării unui turn între sala și corul poligonal. Dispoziția neobișnuită permite presupunerea după care turnul s-ar fi construit anterior și edificiul de cult ulterior. Adăugări mai recente sunt cele două scări în spirală la capătul de V al sălii și supraînălțarea turnului, actualmente cu șase etaje și culoar de luptă din lemn, în vederea apărării mai eficiente. Cu același prilej se înalță corul cu două etaje de luptă, al doilea etaj fiind scos în consolă pe arce din cărămidă ce îndeplinesc și funcția de guri de smoală.Se pare că prima etapă de construcție se plasează la cumpăna secolelor XIII-XIV, în timp ce aspectul actual se datorează unor modificări de la mijlocul secolului XV.

Biserica este pomenită pentru prima dată în anul 1415. În turn s-au păstrat trei clopote medievale, dintre care clopotul mic și cel mare, datate în a doua jumătate a secolului XIV, poartă aceeași inscripție („O REX GLORIE VENI CUM PACE”), iar clopotul mijlociu, datat la începutul secolului XV, este, la rândul său, inscripționat: „O REX GLORIE VENI NOBIS CUM PACE LEONARDUS”.

Curtina ce înconjoară biserica este de plan poligonal și prevăzută cu galerie de luptă din lemn.Turnul de poartă este plasat în colțul de NV și se ridică peste un tunel de intrare format din două încăperi boltite. Pe bolta interioară se păstrează anul construcției 1502. Ușa din lemn de stejar este întărită cu benzi din fier forjat.[2]

  • Biserica greco-catolică

Biserica de rit greco-catolic, având hramul “Sf. Nicolae”, ctitorită în anul 1828

Personalități

  • Maria Haydl (1910-1969), scriitoare care a scris în dialectul săsesc. Muzicantul Vasile Buton s-a născut aici, fiind cunoscut în lumea muzicala ca și Buton de la Agarbiciu, plasând aceasta localitate pe harta muzicala lăutărească. Stilul sau muzical este impregnat de multe melisme specifice stilului lăutăresc din Ardeal, un bun exemplu o reprezintă piesa nu-s bogat nici sărac, în care este adusa o armonie de influente modala.[necesită citare]

Vezi și

Bibliografie

  • Biserici Fortificate din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
  1. ^ * Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Ed. Enciclopedică, București, 2002, pg. 1140
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ Google Earth 

Legături externe

  • Informații despre localitate
  • Agârbiciu (informații si fotografii)
  • de (fotografi) limba germana
  • Repertoriul arheologic al județului Sibiu, Autori: Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu, pagina 208. versiune web: Cosmin Suciu 2003
  • Biserici fortificate din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
  • en Fortified churches from Transylvania
  • de Kirchenburgen in Siebenbürgen
  • hu Erdélyi erődtemplomok Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Fundația Biserici Fortificate, instituție specializată în conservarea patrimoniului cultural bisericesc.

Imagini

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Agârbiciu, Sibiu



v • d • m
Bisericile sașilor din Transilvania
 
 
 
Bărcuț • Beia • Bod • Brașov • Bunești • Cincșor • Cincu • Cața • Codlea • Cristian • Criț • Dacia • Drăușeni • Făgăraș • Feldioara • Feldioara (cetate) • Felmer • Fișer • Ghimbav • Hălchiu • Hălmeag • Hărman • Homorod • Lovnic • Măieruș • Mercheașa • Meșendorf • Prejmer • Râșnov • Roadeș • Rodbav • Rotbav • Rupea • Rupea (cetate) • Sânpetru • Seliștat • Șercaia • Șoarș • Ticușu Vechi • Toarcla • Ungra • Viscri • Vulcan
 
Orăștie • Romos
 
Apold • Archita • Băgaciu • Batoș • Cloașterf • Criș • Cund • Daneș • Daia-Mureș • Dedrad • Domald • Filitelnic • Hetiur • Ideciu de Jos • Ideciu de Sus • Idiciu • Logig • Măgheruș • Ormeniș • Petelea • Reghin • Sântioana • Șaeș • Saschiz • Seleuș (Zagăr) • Seleuș (Daneș) • Senereuș • Sighișoara I • Sighișoara II • Sighișoara III • Stejărenii • Țigmandru • Uila • Viișoara • Vulcan • Zagăr
 
Agârbiciu • Agnita • Alma Vii • Alțâna • Apoldu de Sus • Apoș • Ațel • Avrig • Axente Sever • Bazna • Biertan • Boarta • Boian • Brădeni • Brateiu • Bradu • Bruiu • Buia • Buzd • Cârța • Chirpăr • Cisnădie • Cisnădioara (Sf. Mihail) • Copșa Mare • Cristian • Curciu • Daia-Sibiu • Dârlos • Dealu Frumos • Dobârca • Dupuș • Florești • Gherdeal • Giacăș • Gusu • Gușterița • Hamba • Hașag • Hoghilag • Hosman • Iacobeni • Ighișu Nou • Laslea • Mălâncrav • Marpod • Mediaș • Merghindeal • Metiș • Micăsasa • Miercurea Sibiului • Mighindoala • Moardăș • Moșna • Movile • Nemșa • Netuș • Nocrich • Noiștat • Nou • Nou Săsesc • Păuca • Pelișor • Prod • Proștea Mare (Târnava) • Răvășel • Retiș • Richiș • Roandola • Roșia • Ruja • Rusciori • Ruși • Săcădate • Șaroș pe Târnave • Șeica Mare • Șeica Mică • Șelimbăr • Slimnic • Slimnic (cetate) • Șmig • Șoala • Șomartin • Stejărișu • Șura Mare • Șura Mică • Tălmaciu • Turnișor • Țapu • Valchid • Valea Viilor • Vărd • Velț • Veseud (Chirpăr) • Vurpăr • Zlagna
v • d • m
Bisericile maghiarilor și secuilor din Transilvania
 
 
Abram • Albiș • Balc • Buduslău • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • Diosig • Fughiu • Hodoș • Marghita I • Marghita II • Mișca • Oradea I • Oradea II • Parhida • Palota • Poșoloaca • Remetea • Salonta I • Salonta II • Săcueni I • Săcueni II • Sălacea • Sălard • Șimian • Șișterea • Tămașda • Tăuteu • Tileagd
 
 
 
Aghireșu • Aiton • Aluniș • Alunișu • Bădeni • Bădești • Băgara • Bicălatu • Bonțida • Boteni • Cămărașu • Căpușu Mare • Căpușu Mic • Cătina • Câmpia Turzii • Chesău • Chidea I • Chidea II • Chidea III • Chinteni • Ciumăfaia • Cluj I • Cluj II • Cornești • Cubleșu Someșan • Cuzdrioara • Dârja • Dej I • Dej II • Dăbâca • Diviciorii Mari • Dorolțu • Dumbrava • Feldioara • Fizeșu Gherlii • Gheorghieni • Gherla • Ghirolt • Giula • Huedin • Inucu • Izvoru Crișului • Leghia • Legii • Luna de Jos • Luna de Sus • Luncani • Mănăstireni • Mera • Mihai Viteazu I • Mihai Viteazu II • Mintiu Gherlii • Moldovenești • Năsal • Nima • Nireș • Ocna Dejului • Orman • Panticeu • Pălatca • Plăiești • Răscruci • Săndulești • Sâncraiu • Sic I • Sic II • Stejeriș • Stoiana • Suceagu • Tiocu de Jos • Tiocu de Sus • Turda I • Turda II • Turda III • Tureni • Unguraș • Vaida-Cămăraș • Văleni • Viișoara • Viștea • Vlaha
 
Aita Mare • Aita Medie • Aita Seacă • Albiș • Araci • Arcuș • Baraolt • Bățanii Mari I • Bățanii Mari II • Belani • Belin I • Belin II • Biborțeni • Bicfalău • Bodoc • Brateș • Calnic I • Calnic II • Catalina • Căpeni • Cernat • Chichiș • Chilieni I • Chilieni II • Dalnic • Dobolii de Sus • Estelnic • Ghelința • Ghidfalău • Hăghig • Hătuica • Herculian • Ilieni • Lemnia • Lisnău • Lunga • Mărcușa • Mărtineni • Ojdula • Ozun • Pădureni • Petriceni • Poian • Racoșul de Sus • Reci • Saciova • Sâncraiu • Sântionlunca • Sânzieni • Sfântu Gheorghe • Târgu Secuiesc I • Târgu Secuiesc II • Turia • Valea Crișului • Zăbala • Zălan • Zoltan
 
Armășeni • Atia • Atid • Avrămești • Bisericani • Bodogaia • Brădești • Cârța • Ciucsângeorgiu • Corund • Cozmeni • Crăciunel • Crișeni • Cristuru Secuiesc • Cușmed • Daia • Dârjiu • Dealu • Delnița • Ditrău I • Ditrău II • Eliseni • Feliceni • Filiaș • Firtănuș • Forțeni • Gheorgheni • Inlăceni • Joseni • Leliceni • Lăzarea I • Lăzarea II • Lupeni • Lutița • Mătișeni • Medișoru Mare • Mihăileni I • Mihăileni II • Misentea • Mugeni • Mujna • Ocna de Jos • Ocna de Sus • Odorheiu Secuiesc I • Odorheiu Secuiesc II • Odorheiu Secuiesc III • Odorheiu Secuiesc IV • Păltiniș • Plăieșii de Jos • Polonița • Porumbenii Mari • Porumbenii Mici • Praid • Racu • Rugănești • Satu Mic • Satu Nou • Sândominic • Sânmartin I • Sânmartin II • Sântimbru • Secuieni • Șimonești • Șumuleu Ciuc • Tărcești • Tăureni • Târnovița • Teleac • Turdeni • Ulieș • Valea Strâmbă • Văleni • Zetea
 
 
 
Abud • Acățari • Adămuș • Agrișteu • Albești • Apalina • Bahnea • Band • Bâra • Berghia • Bordoșiu • Brâncovenești • Breaza • Budiu Mic • Călimănești • Călugăreni • Călușeri • Cându • Ceuașu de Câmpie • Chendu Mic • Chinari • Chibed • Cinta • Cipău • Cornești • Cotuș • Crăiești • Cuci • Cuieșd • Culpiu • Dămieni • Deaj • Deleni • Dumbrăvioara • Dumitreni • Ercea • Eremieni • Eremitu • Fântânele • Filpișu Mare • Filpișu Mic • Gălățeni • Gheorghe Doja • Ghindari • Ghinești • Glăjărie • Gogan-Varolea • Goreni • Gornești • Hărănglab • Hărțău • Hodoșa • Iernut • Isla • Leordeni • Maiad • Mădăraș • Măgherani • Mătrici • Mitrești • Moșuni • Mureni • Nicolești •Papiu Ilarian • Pănet • Păcureni • Păsăreni I • Păsăreni II • Pădureni • Periș • Petrilaca de Mureș • Rigmani • Roteni • Roua • Sărățeni • Sâncraiu de Mureș I • Sâncraiu de Mureș II • Sângeorgiu de Pădure • Sânpaul • Sânsimion • Sântana de Mureș • Sântana Nirajului • Sânvăsii • Seuca • Solocma • Sovata • Stejeriș • Suplac • Suseni • Târgu Mureș • Târnăveni • Torba • Trei Sate I • Trei Sate II • Vălenii • Vălenii de Mureș • Vețca • Vânători • Voivodeni
 
 
 
v • d • m
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Șeica”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”

Date preluate din Th.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania” — București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.