Biserica fortificată din Curciu
| Biserica evanghelică din Curciu | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
  Biserica evanghelică din Curciu | |
| Coordonate | 46°14′32″N 24°24′22″E ({{PAGENAME}}) / 46.24222°N 24.40611°E |
| Localitate | Curciu |
| Comună | Dârlos |
| Țara | România |
| Adresa | sat Curciu, nr. 184 |
| Edificare | |
| Biserică-sală în stil gotic | fortificată |
| Tip | defensivă |
| Data începerii construcției | secolul al XV-lea |
| Materiale | Construcție de piatră și cărămidă |
| Clasificare | |
| LMI | SB-II-a-A-12371 |
Modifică date / text  | |
Biserica evanghelică fortificată din Curciu, comuna Dârlos, județul Sibiu, a fost ridicată în prima jumătate a secolului al XV-lea; biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, cod LMI SB-II-a-A-12371.
Localitatea
Curciu era în antichitate o așezare dacică, un simplu sat, care ocupa un hectar din locul numit astăzi „La Fântâni". Ea se suprapunea unor așezări din epoca bronzului și din cea a fierului timpuriu.
Articol principal: Curciu, Sibiu.
În 1337, un sas pe nume „Petro de Keuruz" este pomenit într-un document ca martor într-un proces, localitatea sa de obârșie fiind desemnată ca „senioribus sediuin de Medies", adică parte din Scaunul Mediașului.[5]
Biserica și fortificația
În prima jumătate a secolului al XV-lea a fost ridicată biserica-sală. Biserica Evanghelică-Luterană, frumos exemplar de arhitectură gotică târzie, cu o singură navă și cu un cor cu două travee sprijinite de contraforți, a fost construită în stil gotic și este lipsită de turn. În interiorul corului au fost degajate în 1975 picturi în benzi ornamentale și figurile a doi sfinți, pictate la începutul secolului al XVI-lea. Remarcabile sunt ancadramentele ferestrelor, bogat dantelate si fragmentele de pictura murală de pe fațadele corului: scene din patimirile lui Isus și Sf. Cristofor, de mari dimensiuni (sec. XVI, înainte de 1544). Relicte ale unor stele funerare romane zidite în pereți, una dintre acestea, reprezentând taurul lui Poseidon a fost la originea unei confuzii cu o posibilă prezență a stemei Moldovei pe pereții bisericii[6].
Altarul, orga, amvonul și stranele datează din sec al XIX-lea. Orga bisericii, care a fost construită în 1844 de Wilhelm Maetz și restaurată în 1906 de Andreas Scherer, este murdară, neîngrijită, dar nedeteriorată și în stare de funcționare.[7]
Dispărută în zilele noastre, fortificația poate fi doar dedusă din topologia locului. O gravură din secolul al XIX-lea înfățișa biserica înconjurată de o curtină și se pare că la începutul secolului al XX-lea se păstra încă o parte a incintei, cu cămări de provizii.
Între 1969-1971 sunt realizate lucrări de consolidare la incintă, capelă și acoperișul bisericii, iar între 1995-1996, este reparat acoperișul turnului. În prezent (2013) au loc lucrări complexe de consolidare și renovare.
Legături externe
- ro Fișa monumentului
- ro Monumente istorice din România - Fișă și localizare de monument
Vezi și
Bibliografie
- Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
- După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
- După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
- Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
- Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
- Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
- Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
- Radu, Dionisie, Monografia satului Curciu, jud. Sibiu, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2001 ISBN 973-647-007-5
- Hermann Fabini: Die Kirchenburg in Kirtsch. Hermannstadt, Monumenta Verlag, 1996.
- Hermann Fabini, Universul cetăților bisericești din Transilvania, Editura Monumenta, Sibiu, 2009, ISBN 978-973-7969-11-8
- Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
- Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
- Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
- Rusu Adrian Andrei, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
- George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
- Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.
Note
- ^ Porțiune de zid ieșită din linia fațadei pentru a prezenta o anumită structură a planului clădirii, o anumită compoziție
- ^ Piatră cu forme geometrice regulate, cu toate fețele bine tăiate și cu muchii perfect drepte, care servește la executarea sau la căptușirea unei zidării
- ^ Piatră fasonată, adesea decorată, situată la partea superioară a unui sistem de boltire, respectiv la intersecția nervurilor unei bolți cu nervuri
- ^ Grătar metalic care închidea intrarea cetăților medievale, servind ca barieră auxiliară a porții.
- ^ Ortsfamilienbuch Kirtsch
- ^ Adrian Andrei Rusu, Ștefan cel Mare și Transilvania. Un inventar critic, date nevalorificate și interpretări noi
- ^ Orga din Curciu
Imagini din exterior
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Curatorul bisericii fortificate din Curciu: Michael Alischer
Imagini din interior
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
