Trioxid de stibiu
Trioxid de stibiu | |
Nume IUPAC | Oxid de antimoniu (III) |
---|---|
Alte denumiri | Oxid stibios Oxid antimonos |
Identificare | |
SMILES O=[Sb]O[Sb]=O | |
Număr CAS | 1309-64-4 |
PubChem CID | 14794 |
Informații generale | |
Formulă chimică | Sb2O3 |
Aspect | solid alb |
Masă molară | 291,518 g/mol |
Proprietăți | |
Densitate | 5,2 g/cm3 (senarmontit)[1] 5,67 g/cm3 (valentinit)[1] |
Starea de agregare | solidă |
Punct de topire | 656 °C |
Punct de fierbere | 1 425 °C (sublimă) |
Pericol | |
Nociv, | |
Fraze R | R40 |
Fraze S | (S2), S22, S36/37 |
H351, P202, P281, P308+P313, P405, H351 : Susceptible de provoquer le cancer (indiquer la voie d'exposition s'il est formellement prouvé qu'aucune autre voie d'exposition ne conduit au même danger)Catégorie :Cancérogène chimique P202 : Ne pas manipuler avant d’avoir lu et compris toutes les précautions de sécurité. P281 : Utiliser l’équipement de protection individuel requis. P308+P313 : EN CAS d’exposition prouvée ou suspectée : consulter un médecin. P405 : Garder sous clef. | |
NFPA 704 | |
0 2 0 | |
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text |
Trioxidul de stibiu este un compus anorganic cu formula Sb2O3. Este cel mai important compus comercial al elementului stibiu. În natură se găsește sub forma a două minerale: valentinit și senarmontit. [2] Ca majoritatea oxizilor polimerici, Sb2O3 se dizolvă în soluție apoasă cu hidroliză.
Referințe
- ^ a b en Antimony trioxide, în baza de date Hazardous Substances Data Bank, accesat pe 17 iunie 2014.
- ^ Greenwood, N. N.; & Earnshaw, A. (1997). Chemistry of the Elements (Ediția II), Oxford:Butterworth-Heinemann. ISBN 0-7506-3365-4.
Acest articol despre un oxid este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |
|