Raoul al Franței

Raoul
Rege al Franciei de Vest

Viziune artistică; nu există imagine contemporană.
Date personale
Născutc. 890
Auxerre, Bourgogne, Franța Modificați la Wikidata
Decedat14/15 ianuarie 936(936-01-15)
(c. 45–46 de ani)
Auxerre, Bourgogne, Franța Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiboală Modificați la Wikidata
PărințiRichard, Duce de Burgundia
Adélaïde de Auxerre
Frați și suroriErmengarde of Burgundy[*][[Ermengarde of Burgundy (c.900-c.950)|​]]
Boso I, Count of Provence[*][[Boso I, Count of Provence (891-935)|​]]
Hugh the Black[*][[Hugh the Black (10th-century duke of Burgundy)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuEmma a Franței
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteFranceza veche[2] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titlurirege al francilor (–)[1]
Familie nobiliarăBosonids[*][[Bosonids (noble family)|​]]
Rege al francilor
Domnie13 iulie 923 – 14/15 ianuarie 936
Încoronare13 iulie 923, St Médard, Soissons
PredecesorRobert I
SuccesorLudovic IV
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Raoul (de asemenea, Radulf, Ralph sau Rudolph ) (c. 890 – 14/15 ianuarie 936) a fost Duce de Burgundia între 921 și 923 și rege al Franciei de Vest din 923 până la moartea sa. Raoul a moștenit ducatul de Burgundia de la tatăl său, Richard, Duce de Burgundia. El s-a căsătorit cu Emma a Franței, fiica regelui Robert I al Franței și a Béatricei de Vermandois.

A fost ales rege al Franciei de Vest de adunarea nobililor pentru a-i succeda socrului său și a fost încoronat de Walter, arhiepiscop de Sens la St Médard în Soissons, sâmbătă 13 iulie 923. Asumându-și coroana, el a trecut Burgundia fratelui său mai mic, Hugh cel Negru, după numai doi ani de domnie.

Carol al III-lea era în viață și pretindea regatul însă cumnatul lui Raoul, contele Herbert al II-lea de Vermandois, care era căsătorit cu sora Emmei, l-a păcălit pe Carol să se întâlnească cu el și l-a luat prizonier. Primul act al lui Raoul ca rege a fost să conducă armata împotriva regelui Henric I al Germaniei care făcuse un pact cu regele Robert la Jülich mai devreme în același an. Încercând să anexeze Lorena, monarhul german s-a întâlnit cu armata considerabilă a lui Raoul și a făcut pace din nou. Totuși, în 925 Henric a preluat controlul Lorenei, Raoul nemaifiind în poziția de a-i rezista.


v • d • m
Monarhi ai Franței
Merovingieni
(428–751)
Clodio (428–445/448) • Merovech (445/448–457) • Childeric I (457–481/482) • Clovis I (481/482–511) • Childebert I (511–558) • Chlothar I (511–561) • Charibert I (561–567) • Guntram (561–593) • Chilperic I (561–584) • Sigebert I (561–575) • Childebert II (575–595) • Chlothar II (584–629) • Dagobert I (623–639) • Sigebert II (639–656) • Clovis II (639–657) • Childebert III (656–662) • Chlothar III (657–673) • Childeric II (673–675) • Theuderic III (675–691) • Clovis IV (691–695) • Childebert IV (695–711) • Dagobert III (711–715) • Chilperic II (715–721) • Chlothar IV (717–719) • Theuderic IV (721–737) • Childeric (737–751)
Carolingieni
(751–888, 898–922, 936–987)
Pepin cel Scurt (751–768) • Carloman I (768–771) • Carol cel Mare (768–814) • Ludovic I (814–840) • Carol II (843–877) • Ludovic II (877–879) • Ludovic III (879–882) • Carloman II (879–884) • Carol cel Gras (885–888) • Carol III (898–922) • Ludovic IV (936–954) • Lothar (954–986) • Ludovic V (986–987)
Robertieni
(888–898, 922–923)
Odo (888–898) • Robert I (922–923)
Bosonides
(923–936)
Raoul (923–936)
Casa de Capet
(987–1328)
Hugo Capet (987–996) • Robert II (996–1031) • Henric I (1031–1060) • Filip I (1060–1108) • Ludovic VI (1108–1137) • Ludovic VII (1137–1180) • Filip II (1180–1223) • Ludovic VIII (1223–1226) • Ludovic IX (1226–1270) • Filip III (1270–1285) • Filip IV (1285–1314) • Ludovic X (1314–1316) • Ioan I (1316) • Filip V (1316–1322) • Carol IV (1322–1328)
Casa de Valois
(1328–1498)
Filip VI (1328–1350) • Ioan II (1350–1364) • Carol V (1364–1380) • Carol VI (1380–1422) • Carol VII (1422–1461) • Ludovic XI (1461–1483) • Carol VIII (1483–1498)
Casa de Valois-Orléans
(1498–1515)
Ludovic XII (1498–1515)
Casa de Valois-Angoulême
(1515–1589)
Francisc I (1515–1547) • Henric II (1547–1559) • Francisc II (1559–1560) • Carol IX (1560–1574) • Henric III (1574–1589)
Casa de Bourbon
(1589–1792, 1814-1815, 1815-1830)
Henric IV (1589–1610) • Ludovic XIII (1610–1643) • Ludovic XIV (1643–1715) • Ludovic XV (1715–1774) • Ludovic XVI (1774–1792) • Ludovic XVII (pretendent, 1792–1795) • Ludovic XVIII (1814–1815, 1815–1824) • Carol X (1824–1830) • Ludovic XIX (1830) • Henric V (1830)
Casa de Bonaparte
Primul Imperiu (1804–1814, 1815)
Napoleon I (1804–1814, 1815) • Napoleon al II-lea (1815)
Casa de Orléans
Monarhia din Iulie (1830–1848)
Ludovic-Filip (1830–1848)
Casa de Bonaparte
Al Doilea Imperiu (1852–1870)
Napoleon al III-lea (1852–1870)
Conducătorii disputați sunt scriși cu caractere italice
Control de autoritate
  1. ^ La Préhistoire des Capétiens[*][[La Préhistoire des Capétiens (book by Christian Settipani)|​]], p. 39  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ IdRef, accesat în