Childebert al II-lea

Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în iunie 2009
Childebert al II-lea
Date personale
Născut[2] Modificați la Wikidata
Decedatmartie 596 d.Hr. (25 de ani) Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiintoxicație Modificați la Wikidata
PărințiSigibertus I[*][[Sigibertus I (Frankish king)|​]]
Brunhilda of Austrasia[*][[Brunhilda of Austrasia (Queen of Austrasia)|​]][2] Modificați la Wikidata
Frați și suroriIngund[*][[Ingund (567-585)|​]][3]
Chlodosind[*][[Chlodosind (princess of Austrasia and Queen of the Lombards and then the Visigoths)|​]][2] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuFaileuba[*][[Faileuba (queen)|​]][2] Modificați la Wikidata
CopiiTheudebert II[*][[Theudebert II (King of Austrasia)|​]][4]
Theuderic II[*][[Theuderic II (King of Burgundy)|​]][5]
Theodila[*][[Theodila (frankish princess, daughter of Chidebert II)|​]][2] Modificați la Wikidata
Ocupațiemonarh
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină[6] Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Titlurirege al francilor ()[1]
rege al francilor ()[1]
rege al francilor ()[1]
Familie nobiliarăDinastia Merovingiană[2]
Rege al francilor Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Childebert al II-lea a fost un rege merovingian al Austrasiei (570-595) și rege al Burgundiei (592-595).

Viață

A moștenit regatul francilor de est al Austrasiei în 575, la moartea tatălui său Sigebert I, în primii ani de domnie aflându-se sub regența mamei sale, Brunhilda de Austrasia⁠(en)[traduceți]. Aceasta era în relații ostile cu regele Chilperic de Soissons, unchiul lui Childebert.

În 575 un alt unchi al său, Guntram de Burgundia, a intervenit în sprijinul său, spre a proteja teritoriile sudice de Chilperic. În 577, Guntram l-a adoptat pe Childebert și l-a declarat moștenitor al său.[7]

Alianța între Austrasia și Burgundia a fost ruptă pentru puțin timp, în 581, când și Chilperic l-a adoptat pe Childebert, dar Guntram l-a răscumpărat pe Childebert prin cesionare de teritorii.

După moartea lui Chilperic, în 584, Childebert, devenit major, a "purjat" nobilimea din Austrasia și, intrând într-o pretinsă alianță cu Imperiul Bizantin, s-a angajat într-o serie de campanii fără succes (dar profitabile) împotriva Lombardiei și Italiei.

După ce s-a împăcat cu Guntram, care l-a recunoscut din nou ca moștenitor, la moartrea unchiului său, în 592, el a luat în stăpânire Burgundia. Scăpat de sub mâna dirguitoare a lui Guntram Childebert, l-a atacat imediat pe fiul mai mic și succesor al Chilperic, pe Chlotar II, dar a fost înfrânt. [8]

A fost urmat la tron de cei doi fii ai săi, Theodebert II în Austrasia și Theodoric II în Burgundia.[9]

Note

  1. ^ a b c La Préhistoire des Capétiens[*][[La Préhistoire des Capétiens (book by Christian Settipani)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b c d e f La Préhistoire des Capétiens[*][[La Préhistoire des Capétiens (book by Christian Settipani)|​]], p. 82  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ La Préhistoire des Capétiens[*][[La Préhistoire des Capétiens (book by Christian Settipani)|​]], p. 79  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ La Préhistoire des Capétiens[*][[La Préhistoire des Capétiens (book by Christian Settipani)|​]], p. 83-85  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ La Préhistoire des Capétiens[*][[La Préhistoire des Capétiens (book by Christian Settipani)|​]], p. 85-87  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ Mirabile: Archivio digitale della cultura medievale 
  7. ^ Horia C. Matei. Enciclopedie de Istorie Universală, Editura Politică, București 1988, p. 411
  8. ^ Childebert II -Merovingian king
  9. ^ Childebert II


v  d  m
Monarhi ai Franței
Merovingieni
(428–751)
Clodio (428–445/448) • Merovech (445/448–457) • Childeric I (457–481/482) • Clovis I (481/482–511) • Childebert I (511–558) • Chlothar I (511–561) • Charibert I (561–567) • Guntram (561–593) • Chilperic I (561–584) • Sigebert I (561–575) • Childebert II (575–595) • Chlothar II (584–629) • Dagobert I (623–639) • Sigebert II (639–656) • Clovis II (639–657) • Childebert III (656–662) • Chlothar III (657–673) • Childeric II (673–675) • Theuderic III (675–691) • Clovis IV (691–695) • Childebert IV (695–711) • Dagobert III (711–715) • Chilperic II (715–721) • Chlothar IV (717–719) • Theuderic IV (721–737) • Childeric (737–751)
Carolingieni
(751–888, 898–922, 936–987)
Pepin cel Scurt (751–768) • Carloman I (768–771) • Carol cel Mare (768–814) • Ludovic I (814–840) • Carol II (843–877) • Ludovic II (877–879) • Ludovic III (879–882) • Carloman II (879–884) • Carol cel Gras (885–888) • Carol III (898–922) • Ludovic IV (936–954) • Lothar (954–986) • Ludovic V (986–987)
Robertieni
(888–898, 922–923)
Odo (888–898) • Robert I (922–923)
Bosonides
(923–936)
Raoul (923–936)
Casa de Capet
(987–1328)
Hugo Capet (987–996) • Robert II (996–1031) • Henric I (1031–1060) • Filip I (1060–1108) • Ludovic VI (1108–1137) • Ludovic VII (1137–1180) • Filip II (1180–1223) • Ludovic VIII (1223–1226) • Ludovic IX (1226–1270) • Filip III (1270–1285) • Filip IV (1285–1314) • Ludovic X (1314–1316) • Ioan I (1316) • Filip V (1316–1322) • Carol IV (1322–1328)
Casa de Valois
(1328–1498)
Filip VI (1328–1350) • Ioan II (1350–1364) • Carol V (1364–1380) • Carol VI (1380–1422) • Carol VII (1422–1461) • Ludovic XI (1461–1483) • Carol VIII (1483–1498)
Casa de Valois-Orléans
(1498–1515)
Ludovic XII (1498–1515)
Casa de Valois-Angoulême
(1515–1589)
Francisc I (1515–1547) • Henric II (1547–1559) • Francisc II (1559–1560) • Carol IX (1560–1574) • Henric III (1574–1589)
Casa de Bourbon
(1589–1792, 1814-1815, 1815-1830)
Henric IV (1589–1610) • Ludovic XIII (1610–1643) • Ludovic XIV (1643–1715) • Ludovic XV (1715–1774) • Ludovic XVI (1774–1792) • Ludovic XVII (pretendent, 1792–1795) • Ludovic XVIII (1814–1815, 1815–1824) • Carol X (1824–1830) • Ludovic XIX (1830) • Henric V (1830)
Casa de Bonaparte
Primul Imperiu (1804–1814, 1815)
Napoleon I (1804–1814, 1815) • Napoleon al II-lea (1815)
Casa de Orléans
Monarhia din Iulie (1830–1848)
Ludovic-Filip (1830–1848)
Casa de Bonaparte
Al Doilea Imperiu (1852–1870)
Napoleon al III-lea (1852–1870)
Conducătorii disputați sunt scriși cu caractere italice
Control de autoritate