Alexandru Plămădeală
Pentru alte persoane cu numele de familie respectiv, vedeți Plămădeală.
| Alexandru Plămădeală | |
 Portretul lui Alexandru Plămădeală pe un timbru din Republica Moldova (2003). | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Sectorul Buiucani, gubernia Basarabia, Imperiul Rus |
| Decedat | (51 de ani) Chișinău, România |
| Înmormântat | Cimitirul Central din Chișinău |
| Cetățenie |  Imperiul Rus România |
| Ocupație | sculptor |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Studii | Școala de Pictură, Sculptură și Arhitectură din Moscova[*] |
| Pregătire | Q124446114[*] |
| Profesor pentru | Iacov Averbuh |
| Opere importante | Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău |
Modifică date / text  | |
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Alexandru Plămădeală (n. , Sectorul Buiucani, gubernia Basarabia, Imperiul Rus – d. , Chișinău, România)[1] România a fost un sculptor moldovean basarabean.
Alexandru Plămădeală este considerat a fi cel mai important sculptor basarabean din prima jumătate a secolului al XX-lea.[2]
Biografie
Educație
Alexandru Plămădeală s-a născut în 1888 .
Studiile și le-a făcut la Școala superioară de pictură, sculptură și arhitectură din Moscova, în atelierul sculptorului rus Volnuhin. În anii 1916-1918 a lucrat la monetăria din Petrograd. După 1918 se întoarce la Chișinău, unde, în anul 1929, este numit în funcția de director al Școlii de desen, transformată ulterior în Școală de arte plastice, pe care o conduce timp de 11 ani.[3]
Operă
Capodopera sculpturală a lui Alexandru Plămădeală o constituie Monumentul lui Ștefan cel Mare din Grădina Publică, cu același nume, din Chișinău (1927). Tot lui îi aparține și bustul funerar al poetului Alexei Mateevici de la Cimitirul Central din Chișinău.
În domeniul plasticii de forme mici, artistul plastic A. Plămădeală realizează o serie de portrete ale oamenilor de creație și a intelectualilor români și basarabeni: portretele cântăreței Lidia Lipcovschi, bustul lui Alexandru Donici, portretul lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu, portretul Valentinei Tufescu, portretul soției, autoportretul cu soția - Olga Plămădeală, portretul pictorului Ion Theodorescu-Sion, portretul poetului Ion Minulescu.
În anul 1934 a pictat interiorul catedralei din Tighina.[4]
Note
- ^ fr ru Le Musée National des Beaux – Arts de la République de Moldova Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ ro Plămădeală, Alexandru Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ „Colegiul Republican de Arte Plastice "Alexandru Plămădeală"”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută. Articolul: Alexandru Plămădeală, pp. 262-272. Editura UNIVERSITAS, Chișinău, 1993
