Schitul Ostrov
| Schitul Ostrov | |
 | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Confesiune | ortodoxă |
| Hram | Nașterea Maicii Domnului |
| Tip | călugărițe |
| Țara | România |
| Localitate | Călimănești, județul Vâlcea |
| Coordonate | 45°14′44″N 24°20′37″E ({{PAGENAME}}) / 45.24556°N 24.34361°E |
| Ctitor | Neagoe Basarab |
| Istoric | |
| Sfințire | 1520-1521 |
| Localizare | |
| Monument istoric | |
| Adresa | Str. Calea lui Traian 694, Insula Ostrov, oraș Călimănești[1] |
| Clasificare | |
| Cod LMI | VL-II-m-A-09698 |
| Cod RAN | 167918.03 |
| Prezență online | |
| site web | |
Modifică date / text  | |
Schitul Ostrov a fost construit între anii 1518 - 1522, fiind o ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab și a soției sale Despina. Numele de Ostrov îi vine de la faptul că este construită pe un ostrov (insuliță) a Oltului în centrul orașului - stațiune Călimănești din județul Vâlcea.
Istoria
Biserica schitului este zidită pe locul unui mai vechi locaș. A fost sființită nezugravită. Pictura este începută a fi executată la 1752, cu altarul și se termină cu restul bisericii în 1760. Tot atunci în aceeași perioadă, pisania veche a fost înlocuită cu o pisanie în limba română cu litere chirilice.
De remarcat în arhitectura interioară tâmpla aurită din lemn de tei veche de când biserica, icoanele împărătești așișderea, poate cele originale după unii și Icoana Maicii Domnului, restaurată în 1791 de către un cunoscut zugrav de biserici al locului, Ioan Zugravul.
De asemeni, fără a minimaliza restul de valori, sunt trei icoane ale Sfântului Nicolae, Coborârea de pa cruce și Sfântul Sava, icoane de o mare valoare artistică din perioada de început a bisericii și care acum se află în custodia Muzeului de Artă al României.
Schitul, dealungul vremii se mai remarcă prin lucruri importante petrecute aici și care au marcat istoria pământului românesc. Fiind schit de călugărițe de pe la 1522 până în 1890, aici s-au călugărit soția lui Neagoe Basarab, Doamna Despina, cu numele de Platonia și mama lui Mihai Viteazul cu numele de Teofana.
Schitul Ostrov este primul așezământ monahal de pe teritoriul actualei Românii pentru călugărițe, lucru remarcat în istoricul schitului afișat la intrare.
O remarcă importantă în istoria schitului este că la sfârșitul anilor '70, datorită lucrărilor de amenajare hidroelectrică a Oltului, insulița a fost înălțată cu circa 6 m distrugându-se o floră seculară de fagi, stejari și brazi. S-a ridicat și biserica și s-au refăcut și anexele. Cu toate că s-au făcut replantări, existând circa 47 de specii de arbori și trandafiri, farmecul secular al arborilor și plantelor seculare nu mai este.
Bibliografie
- Istoricul mănăstirii
- România - Harta mănăstirilor, Amco Press, 2000
Referințe
- ^ Monuments database,
Legături externe
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Schitul Ostrov
- www.episcopia-ramnicului.ro
- Schitul Ostrov - Galerie foto, istoric, cai de acces Arhivat în , la Wayback Machine.
- Manastirea Ostrov (Calimanesti), 12 iunie 2012, Arhimandrit Ioanichie Balan, CrestinOrtodox.ro
- Schitul Ostrov - gazda a peste 47 de specii de arbori, arbusti si trandafiri, 12 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
- Prezentarea Mânăstirilor Olteniei (VIII), 8 aprilie 2005, Gabriel Preda, Amos News
- Ostrovul de pe apele Oltului: Primul schit de călugărițe din Țara Românească[nefuncțională], 8 ianuarie 2009, Nicoleta Olaru, Ziarul Lumina
- Schitul Ostrov al Doamnei Despina Arhivat în , la Wayback Machine., 17 mai 2010, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
- Ostrov, insula cu minuni[nefuncțională], 28 iunie 2012, Ana Maria Paraschivescu, Ziarul Lumina
- Schitul Ostrov, prima mănăstire de maici din Țara Românească[nefuncțională], 25 august 2010, Ioan Bușagă, Ziarul Lumina
- Neagoe Basarab si Schitul Ostrov, 18 septembrie 2006, Viața Vâlcii
Video
- Documentar video Schitul Ostrov
 | Portal România |
