Papa Ioan al III-lea
| Ioan al III-lea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Catelinus  |
| Născut | 520 d.Hr. Roma, Regatul Ostrogot(d)[1] |
| Decedat | (54 de ani)[2] Roma, Imperiul Roman de Răsărit[3] |
| Religie | Biserica Catolică[4] |
| Ocupație | preot catolic[*] scriitor |
| Locul desfășurării activității | Roma |
| Limbi vorbite | limba latină[5] |
| Activitate | |
| Început de pontificat | 17 iulie 561 |
| Final de pontificat | 13 iulie 574 |
| Predecesor | Papa Pelagius I |
| Succesor | Papa Benedict I |
Modifică date / text  | |
Papa Ioan al III-lea (n. 520 d.Hr., Roma, Regatul Ostrogot(d) – d. , Roma, Imperiul Roman de Răsărit) a fost Papă al Romei în perioada 17 iulie 561 - 13 iulie 574.
Originea
Papa Ioan al III-lea era descendentul unei familii romane importante, iar tatăl său, Anastasie, purta titlul de "illustris".
Alegerea
Împăratul răsăritean, Iustinian I l-a recunoscut oficial pe Papa Ioan al III-lea după patru luni de la decesul predecesorului său, Papa Pelagius I.
Ciuma și invazia lombarzilor
În decursul pontificatului lui Papa Ioan al III-lea, s-au întâmplat schimbări majore pe plan politic, împăratul Iustinian I moare pe 11 noiembrie 565, iar succesorul său, Iustin al II-lea va perde două treimi din Italia în fața invaziei longobarde din 568.
În anul morții împăratului, Papa Ioan a încurajat creștinii din Italia care erau decimați de ciumă. După trei ani, în 568, longobarzii arieni veniți din Panonia în 568 au atacat și au jefuit Italia, iar Roma a fost sufocată de mizerie și ciumă. Când, în 572, regele lombarzilor, Alboin, a fost asasinat printr-o conspirație, a urmat o perioadă de anarhie în timpul căreia treizeci de duci longobarzi se luptau pentru putere. A fost o perioadă întunecată pentru biserică, mulți creștini au fost martirizați, mănăstirea din Monte Cassino a fost distrusă, iar multe biserici au fost prădate.
Papa a ales să fugă la Napoli, pentru a cere ajutorul și protecția fostului guvernator răsăritean al Italiei, Narses. Apelul papei la fostul guvernator răsăritean a îmbunătățit oarecum relațiile din Constantinopol și Roma, însă Narses, deși a reușit să salveze multe monumente din Roma, a atras mai multe violențe. Papa Ioan al III-lea fiind obligat să se exileze pentru tot restul pontificatului său într-o mănăstire din apropierea Romei.
Activitate teologică
Ioan al III-lea a confirmat rezoluțiile celui de-al cincilea Conciliu Ecumenic din Constantinopol și le-a apărat cu mult zel. În timpul pontificatului său a fost terminată construcția Basilicei Sfinților Filip și Iacob, astăzi chemată Bisilica Sfinților Apostoli, mai mult de atât, restaurația fiind extinsă apoi și asupra cimitirului martirilor. A decis ca pâinea, vinul și candelele pentru celebrarea mesei romane să fie făcute în Biserica Sfântul Ioan din Lateran.
Decesul
După Liber Pontificalis ar fi murit pe 13 Iulie 574.
Note
Legături externe
- en Versiunea engleză
- it Versiunea italiană[nefuncțională]
| Predecesor: Papa Pelagius I | Ioan al III-lea 561 - 574 | Succesor: Papa Benedict I |
