Lunca Siretului Inferior

Lunca Siretului Inferior
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Lunca Siretului
Lunca Siretului
Harta locului unde se află Lunca Siretului Inferior Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Lunca Siretului Inferior Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția România
Pe teritoriile județelor:
Vrancea 29%
Brăila 5%
Galați 66%
Cel mai apropiat orașTecuci
Coordonate45°52′41″N 27°16′58″E () / 45.87806°N 27.28278°E[1]
Suprafață36.492 ha
BioregiuneContinentală și stepică
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSPA0071
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Lunca Siretului Inferior este o zonă naturală protejată (arie specială de protecție avifaunistică - SPA) situată în estul României, pe teritoriile județelor Brăila (5%), Galați (66%) și Vrancea (29%)[2].

Localizare

Aria naturală ocupă extremitatea nordică a județului Brăila (teritoriile administrative ale comunelor Măxineni, Siliștea și Vădeni), cea vestică județului Galați (comunele Braniștea, Cosmești, Fundeni, Independența, Ivești, Liești, Movileni, Nămoloasa, Nicorești, Piscu, Poiana, Schela, Slobozia Conachi, Șendreni, Tudor Vladimirescu și Umbrărești) și cea estică a Vrancei, pe teritoriile comunelor Biliești, Garoafa, Homocea, Nănești, Ploscuțeni, Pufești, Ruginești, Suraia, Vânători și Vulturu; și pe cele ale orașelor Adjud și Mărășești[3]. Aceasta este traversată de drumul european E581 care leagă România de Ucraina prin Republica Moldova.

Descriere

Zona a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică[4] (în scopul protejării mai multor specii de păsări migratoare de pasaj sau sedentare) prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 36.492 hectare[6]. Aceasta include două rezervații naturale avifaunistice: Balta Potcoava și Balta Tălăbasca și Dunele de nisip de la Hanu Conachi[7].

Aria naturală este încadrată în bioregiunea continentală și stepică a câmpiei și bazinului inferior al Siretului). Aceasta adăpostește și asigură condiții prielnice de hrană și adăpost pentru o gamă diversă de păsări[8] (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Biodiversitate

Aria protejată dispune de clase de habitate naturale de interes comunitar constituite din păduri de foioase, păduri în tranziție, păduri caducifoliate, luciu de apă, mlaștini, plaje de nisip, dune de coastă, lacuri, turbării, stepe, pajiști naturale uscate, terenuri arabile și culturi cerealiere.

Pescăriță râzătoare (Gelochelidon nilotica)

La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009[9] și Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979[10] (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: stârc galben (Ardeola ralloides), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), stârc pitic (Ixobrychus minutus), stârc roșu (Ardea purpurea), pescăruș albastru (Alcedo atthis)[11], gâsca de vară (Anser anser), rață roșie (Aythya nyroca), rață fluierătoare (Anas penelope), rață pestriță (Anas strepera), rață mică (Anas crecca), rață mare (Anas platyrhynchos), rață sulițar (Anas acuta), rață cârâitoare (Anas querquedula), rață lingurar (Anas clypeata), rață cu cap castaniu (Aythya ferina), rață moțată (Aythya fuligula), șorecar comun (Buteo buteo), barză albă (Ciconia ciconia), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), lebădă de vară (Cygnus olor), erete de stuf (Circus aeruginosus), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), chirighiță-cu-aripi-albe (Chlidonias leucopterus), egretă mică (Egretta garzetta), egretă albă (Egretta alba), lișiță (Fulica atra), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), pescăriță râzătoare (Gelochelidon nilotica), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș râzător (Larus ridibundus), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), sitar de mâl (Limosa limosa), prigoare (Merops apiaster), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), lopătar (Platalea leucorodia), corcodel mare (Podiceps cristatus), cormoran mare (Phalacrocorax carbo), ciocântors (Recurvirostra avosetta), chiră de baltă (Sterna hirundo), călifar alb (Tadorna tadorna), fluierar negru (Tringa erythropus), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), nagâț (Vanellus vanellus)[12].

Lunca Siretului Inferior (sit de importanță comunitară suprapus în mare parte ariei de protecție specială avifaunistică) găzduiește mai multe specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și insecte protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[13]; printre care: pisica sălbatică (Felis silvestris)[14], vidra de râu (Lutra lutra)[15], popândăul (Spermophilus citellus), țestoasa de baltă (Emys orbicularis), tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[16], buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), avat (Aspius aspius), zvârlugă (Cobitis taenia), petroc (Gobio kessleri), porcușor de nisip (Gobio albipinnatus), răspăr (Gymnocephalus schraetzer), țipar (Misgurnus fossilis), sabiță (Pelecus cultratus), boarță (Rhodeus sericeus amarus), dunăriță (Sabanejewia aurata), fusar (Zingel streber), rădașcă (Lucanus cervus)[17].

Căi de acces

Obiective turistice aflate în vecinătate

Biserica de lemn din Ruginești

Vezi și

Note

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Lunca Siretului Inferior - Natura 2000; accesat la 20 decembrie 2012
  2. ^ Protectedplanet.net - Lunca Siretului Inferior Special Protection Area (Birds Directive); accesat la 12 februarie 2014
  3. ^ Siturile de protecție specială avifaunistică din România - Localizare; accesat la 12 februarie 2015
  4. ^ Natura2000.mmediu.ro - Lunca Siretului Inferior (SPA) - Sit Natura 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 12 februarie 2014
  5. ^ Hotărâre nr. 1284 din 24 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 739 din 31 octombrie 2007, accesat la 12 februarie 2015
  6. ^ - Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Arii de Protecție Specială Avifaunistică Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 12 februarie 2015
  7. ^ Natura2000.mmediu.ro - Lunca Siretului Inferior[nefuncțională]; accesat la 20 decembrie 2012
  8. ^ Apmvn.anpm.ro - Agenția pentru Protecția mediului Vrancea Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 20 decembrie 2012
  9. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 12 februarie 2015
  10. ^ Directiva Consiliului Europei 79/409/CEE din 2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor, accesat la 12 februarie 2015]
  11. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Alcedo atthis; accesat la 12 februarie 2015
  12. ^ Biodiversitate.mmediu.ro - Lunca Siretului Inferior (arie de protecție specală avifaunistică) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 12 februarie 2015
  13. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 14 februarie 2015
  14. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Felis silvestris; accesat la 14 februarie 2015
  15. ^ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 14 februarie 2015
  16. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 14 februarie 2015
  17. ^ Biodiversitate.mmediu.ro Lunca Siretului Inferior (sit de importanță comunitarăț) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 14 februarie 2015

Legături externe

  • Siretul Verde – crearea sistemului de management integrat Natura 2000 pentru SPA Lunca Siretului Inferior și ariile protejate suprapuse - Concursul interșcolar de desene „Lunca Siretului în ochii copiilor” Ediția a II a Arhivat în , la Wayback Machine., luncasiretului.biodiversitate.ro.
v  d  m
Situri Natura 2000 în România
SCI - Directiva Habitate
Habitat montan - Brânduşă de toamnă (Crocus banaticus) în situl Natura 2000 - Piatra Mare

Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Bârsău - Șomcuta  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de la Bogdana  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Bârsei  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile de la Mănărade  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Râul Nera între Bozovici și Moceriș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul între Rona și Țicău  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zarandul de Est • Zona marină de la Capul Tuzla

SPA - Directiva Păsări.
Călifar roșu (Tadorna ferruginea)
Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești
Proiect Arii protejate Lista siturilor Natura 2000 din România Convenția Ramsar