Județul Severin (interbelic)

Județul Severin
Stema judeţului Severin Severin în România
stemă amplasare
Provincie: Banat
Reședința: Lugoj
Populație:
 •Total 1930:
Locul
239.586 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
6.422 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) șase plăși
(ulterior) opt plăși
Modifică text Consultați documentația formatului

Județul Severin a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Banat. Reședința județului era municipiul Lugoj. Județul a luat ființă în anul 1926, ca urmare a divizării fostului județ Caraș-Severin.

Întindere

Clădirea Prefecturii județului Severin din perioada interbelică. Clădirea a fost construită între anii 1856-1859 și este situată în centrul municipiului Lugoj.
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea sud-vestică a României Mari, în estul regiunii Banat. Județul cuprindea părți din actualele județe Caraș-Severin, Timiș, Arad și Mehedinți. Se învecina la vest cu județele Timiș-Torontal și Caraș, la sud cu Iugoslavia, la est cu județele Mehedinți și Hunedoara, iar la nord cu județul Arad. Județul Severin a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.

Organizare

Teritoriul județului era împărțit inițial în șase plăși:[1]

  1. Plasa Birchiș,
  2. Plasa Caransebeș,
  3. Plasa Făget,
  4. Plasa Lugoj,
  5. Plasa Orșova și
  6. Plasa Teregova.

Ulterior au fost înființate încă două plăși:

  1. Plasa Balinț și
  2. Plasa Sacul.

Pe teritoriul județului se aflau trei comune urbane (orașe): Lugoj (reședința județului, inițial oraș, ulterior municipiu), Caransebeș și Orșova.

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 239.586 de locuitori, dintre care 76,6% români, 9,6% germani, 6,6% maghiari, 2,2% țigani ș.a. Din punct de vedere confesional majoritatea populației județului era alcătuită din ortodocși (75,4%), urmați de romano-catolici (14,9%), greco-catolici (3,9%), reformați (3,1%) ș.a.[2]

Mediul urban

În anul 1930 populația urbană a județului era de 40.456 locuitori, dintre care 47,3% români, 24,5% germani, 16,8% maghiari, 4,6% evrei, 3,1% țigani, 1,2% cehi și slovaci ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 46,4% ortodocși, 36,4% romano-catolici, 4,9% reformați, 4,8% mozaici, 4,1% greco-catolici, 2,3% lutherani ș.a.[2]

Materiale documentare

  • Populația județului în anul 1930, după religie
    Populația județului în anul 1930, după religie
  • Populația județului în anul 1930, după religie
    Populația județului în anul 1930, după religie
  • Populația județului în anul 1930, după religie
    Populația județului în anul 1930, după religie
  • Populația județului în anul 1930, după religie
    Populația județului în anul 1930, după religie

Referințe

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Severin
  2. ^ a b Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 722-725

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Severin
  • Portretul României Interbelice - Județul Severin


v  d  m
Județele interbelice ale Regatului României
Caraș • Severin • Timiș-Torontal • Caraș-Severin
Stema Regatului României
Bălți • Cahul • Cetatea Albă • Hotin • Ismail • Lăpușna • Orhei • Soroca • Tighina
Câmpulung • Cernăuți • Rădăuți • Storojineț • Suceava • Zastavna
Arad • Bihor • Maramureș • Satu Mare
Caliacra • Constanța • Durostor • Tulcea
Bacău • Baia • Botoșani • Covurlui • Dorohoi • Fălciu • Iași • Neamț • Putna • Roman • Tecuci • Tutova • Vaslui
Argeș • Brăila • Buzău • Dâmbovița • Ialomița • Ilfov • Muscel • Olt • Prahova • Râmnicu Sărat • Teleorman • Vlașca
Dolj • Gorj • Mehedinți • Romanați • Vâlcea
Alba • Brașov • Ciuc • Cluj • Făgăraș • Hunedoara • Mureș • Năsăud • Odorhei • Sălaj • Sibiu • Someș • Târnava Mare • Târnava Mică • Trei Scaune • Turda
v  d  m
România interbelicăRomâniLimba română

 • Apărare • Capitala • Conducători • Constituție • Cultură • Demografie • Drapel •

 • Economie • Educație • Istorie • Legi • Orașe • Politică • Stemă • Subdiviziuni • Turism  •
Stema Regatului României

 • Cioturi • Formate • Imagini • Portal  •