Județul Caraș (interbelic)

Județul Caraș
Stema judeţului Caraș Caraș în România
stemă amplasare
Provincie: Banat
Reședința: Oravița
Populație:
 •Total 1930:
Locul
200.929 loc.
Suprafață:
 •Total:
Locul
4.693 km²
Perioadă de existență: '
Subdiviziuni: (inițial) cinci plăși
(ulterior) șase plăși
Modifică text Consultați documentația formatului

Județul Caraș a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Banat. Reședința județului era orașul Oravița. Județul a luat ființă în anul 1926, ca urmare a divizării fostului județ Caraș-Severin.

Întindere

Clădirea Prefecturii județului Caraș din perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, construită în anul 1933 și situată pe Str. 1 Decembrie 1918 nr. 60, îndeplinește în prezent rolul de sediu al Primăriei orașului Oravița.
Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea sud-vestică a României Mari, în sudul regiunii Banat. Județul cuprindea mare parte din teritoriul actualului județ Caraș-Severin (cu excepția părții estice). Se învecina la sud-vest și sud cu Iugoslavia, la est și nord-est cu județul Severin, iar la nord-vest cu județul Timiș-Torontal. Județul Caraș a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.

Organizare

Teritoriul județului era împărțit inițial în cinci plăși:[1]

  1. Plasa Bocșa Montană,
  2. Plasa Bozovici,
  3. Plasa Moldova Nouă,
  4. Plasa Oravița și
  5. Plasa Reșița.

Ulterior a fost înființată a șasea plasă:

  1. Plasa Sasca Montană.

Pe teritoriul județului se aflau două comune urbane (orașe): Oravița (reședința județului) și Reșița (cel mai mare oraș al județului).

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 200.929 locuitori, dintre care 69,5% români, 12,8% germani, 4,9% sârbi și croați, 3,6% cehi și slovaci, 2,8% țigani, 2,5% maghiari ș.a.[2] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 70,3% ortodocși, 21,5% romano-catolici, 5,1% greco-catolici, 1,5% baptiști ș.a.[3]

Mediul urban

În anul 1930 populația urbană a județului era de 29.453 locuitori, dintre care 43,4% germani, 42,2% români, 8,8% maghiari, 1,6% cehi și slovaci, 1,4% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 50,5% romano-catolici, 39,7% ortodocși, 3,7% greco-catolici, 2,1% reformați, 1,7% mozaici, 1,6% luterani ș.a.

Materiale documentare

  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
    Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
  • Populația județului în anul 1930, după religie
    Populația județului în anul 1930, după religie
  • Populația județului în anul 1930, după religie
    Populația județului în anul 1930, după religie

Referințe

  1. ^ Portretul României Interbelice - Județul Caraș
  2. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 116-119
  3. ^ Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930, Vol. II, pag. 579-580

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Caraș
  • Portretul României Interbelice - Județul Caraș


v  d  m
Județele interbelice ale Regatului României
Caraș • Severin • Timiș-Torontal • Caraș-Severin
Stema Regatului României
Bălți • Cahul • Cetatea Albă • Hotin • Ismail • Lăpușna • Orhei • Soroca • Tighina
Câmpulung • Cernăuți • Rădăuți • Storojineț • Suceava • Zastavna
Arad • Bihor • Maramureș • Satu Mare
Caliacra • Constanța • Durostor • Tulcea
Bacău • Baia • Botoșani • Covurlui • Dorohoi • Fălciu • Iași • Neamț • Putna • Roman • Tecuci • Tutova • Vaslui
Argeș • Brăila • Buzău • Dâmbovița • Ialomița • Ilfov • Muscel • Olt • Prahova • Râmnicu Sărat • Teleorman • Vlașca
Dolj • Gorj • Mehedinți • Romanați • Vâlcea
Alba • Brașov • Ciuc • Cluj • Făgăraș • Hunedoara • Mureș • Năsăud • Odorhei • Sălaj • Sibiu • Someș • Târnava Mare • Târnava Mică • Trei Scaune • Turda
v  d  m
România interbelicăRomâniLimba română

 • Apărare • Capitala • Conducători • Constituție • Cultură • Demografie • Drapel •

 • Economie • Educație • Istorie • Legi • Orașe • Politică • Stemă • Subdiviziuni • Turism  •
Stema Regatului României

 • Cioturi • Formate • Imagini • Portal  •