Grigore Crăiniceanu
| O parte din referințele acestui articol sunt prezentate ca simple legături web, ceea face ca ele să fie în pericolul de a deveni inaccesibile în timp și astfel informația să nu mai fie verificabilă. Vă rugăm să completați citarea cu datele complete (titlu, autor, data publicării/accesării etc.). Câteva formate și uneltele Refscript și reFill sunt disponibile pentru a vă asista în formatare. |
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
 Membru titular al Academiei Române |
|---|
| Grigore Crăiniceanu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1852[1]  București, Țara Românească |
| Decedat | 1935 (83 de ani)[1] |
| Copii | Constantin Crăiniceanu |
| Ocupație | militar |
| Activitate | |
| Gradul | general |
Modifică date / text  | |
Grigore Crăiniceanu (n. 19 iulie 1852, București – d. 1 octombrie 1935, București) a fost un politician și general român.
A fost membru corespondent și membru titular al Academiei Române. [1] Arhivat în , la Wayback Machine.
A participat la Războiul de independență (1877-1878) și la Primul război mondial (de întregire națională) (1916-1918) [2] Arhivat în , la Wayback Machine..
Între 1 noiembrie 1909 și 28 decembrie 1910, generalul Grigore Crăiniceanu a fost Ministru de Război în guvernul Ion I. C. Brătianu, succedându-i ministrului interimar de război, Toma Stelian, care a fost în funcție între 4 martie și 1 noiembrie 1909 [3] Arhivat în , la Wayback Machine..
În calitate de ministru de război al României, pe 14 februarie 1910 generalul Grigore Crăiniceanu a efectuat o inspecție a unităților militare din Garnizoana Pitești. [4] Arhivat în , la Wayback Machine.
În calitate de om de cultură, a fondat "Revista armatei " (1883) și "Cercul publicațiunilor militare" (1889).
Generalul de divizie Grigore Crăiniceanu a îndeplinit funcția de comandant al Armatei a II-a (26 august - 26 septembrie 1916).
Generalului Crăiniceanu i se ia comanda Armatei 2 și numai prietenia cu Ionel Brătianu îl salvează de curtea marțială. Referindu-se la situația acelor zile, maiorul Radu Rosetti, șeful Biroului Operațiuni din Marele Cartier general consemna: „... haosul și zăpăceala domnește în comandamentul și printre trupele Armatei a 2-a. Aflăm că Crăiniceanu a dat ordin de «retragere în marș forțat», locotenent-colonelul Gh. Dabija, sub-șeful de stat major al Armatei 2 insistă să i se ieie imediat comanda lui Crăiniceanu”.
Legături externe
- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C
| Predecesor: gen. Nicolae Tătărăscu | Șeful Marelui Stat Major al Armatei Române 1 aprilie 1907 – 1 noiembrie 1909 | Succesor: gen. Ion Istrati |
| Predecesor: Toma Stelian | Ministrul Apărării Naționale 1 noiembrie 1909 – 28 decembrie 1910 | Succesor: Nicolae Filipescu |
 | Acest articol biografic despre un general român este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
|
|
|
- ^ a b グリゴレ・クライニチャヌ
