Gaetano Burelly

Gaetano Burelly

portret de Emanoil Panaiteanu Bardasare
Date personale
Născut[2][3] Modificați la Wikidata
Decedat1896 (75 de ani)[3][4] Modificați la Wikidata
Pătârlagele⁠(d), Buzău, România[5] Modificați la Wikidata
CopiiAlexandrina Burelly Modificați la Wikidata
Cetățenie Țara Românească
 Principatele Unite
 Regatul României
 Regatul Italiei Modificați la Wikidata
Ocupațieinginer constructor[*]
arhitect Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană Modificați la Wikidata
Activitate
Alma MaterȘcoala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris[1]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gaetano Burelly (ortografiat și Gaetano Burelli; n. [2][3] – d. 1896, Pătârlagele⁠(d), Buzău, România) a fost un arhitect român de origine florentină.

În 25 iunie 1938 a apărut în Universul Literar un inteviu luat Alexandrinei Caragiale de către Șerban Cioculescu. Alexandrina a făcut precizări privind originea lui Gaetano Burelly, după cum urmează:

„... Bunicul meu era florentin, un De Castro. Era căsătorit cu o rusoaică și s-a refugiat în timpul sbuciumelor din peninsula neunificată la Constantinopol. O parte dintre frații și surorile lui au trecut în Rusia și s-au aliat cu familiile mari de acolo. Tatăl meu, Gaetano Burelli, a stat aproape 25 de ani în Franța, unde a urmat Școala de Belle-Arte și arhitectura, luând diploma de argint ca laureat. A fost adus în țară de generalul Florescu și de principele Bibescu, după ce fusese un timp secretarul lui Lamartine, poate chiar în timpul revoluției de la 1848. Aici, la noi, a fost efor și restaurator de monumente istorice, S-a căsătorit cu o domnișoară Fălcoianu. A murit la adânci bătrâneți în 1896. Îl vizitam, dimpreună cu soțul meu, la moșia sa de lângă Pătârlagele”.[6]

Emanoil Panaiteanu-Bardasare i-a pictat în 1864-1865 portretul, lucrare cu care a participat la Expoziția artiștilor în viață din anul 1865. Gaetano Burelly a participat și el la expoziție cu proiectul de restaurare a Mânăstirii Curtea de Argeș, pentru care a primit Mențiunea Onorabilă. Proiectul fost folosit de Karl Storck, profesor în aceeași instituție, pentru realizarea unei machete care a participat la Expoziția Universală de la Paris din anul 1867.[7]

Note

  1. ^ 1848 
  2. ^ a b Gaëtan Augustin Bourelly, Répertoire des artistes, accesat în  
  3. ^ a b c d Gaëtan Augustin Bourelly, AGORHA, accesat în  
  4. ^ a b Gaetano Burelly - Arhiva de arhitectură 
  5. ^ Antonio Gaetano Burelli, architect restaurator/ de Emanuel Bădescu. 
  6. ^ Emanuel Bădescu
  7. ^ Adrian-Silvan Ionescu: Mișcarea artistică

Bibliografie

  • Emanuel Bădescu, articol pe www.zf.ro: Antonio Gaetano Burelli, architect restaurator, 15 mai 2013 - accesat 24 februarie 2021
  • Adrian-Silvan Ionescu: Mișcarea artistică oficială în România secolului al XIX-lea - Cartea de artă, Ziarul Financiar - Ziarul de Duminică, articol din 9 februarie 2009, accesat 10 octombrie 2017

Legături externe

v  d  m
Participanți la expozițiile oficiale din România secolului al XIX-lea
 
Expoziția artiștilor bucureșteni din anul 1864
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1865
Gheorghe Panaiteanu-BardasareP2Emanoil Panaiteanu-Bardasare • George Ulinescu • Constantin Stahi • Neculai Ruteanu • Vasile Belisimus • Mihail Silvescu • Ion MărgineanuTheodor AmanP1Henric TrenkP2Fidelis WalchP3Carol Popp de SzathmáriP3 • Emanoil Cretzulescu • Constantin I. StăncescuKarl StorckS2Paul Focșăneanu • Mihail Babic • David Lempart • Gaetano Burelly • Constantin Lecca
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1868
Constantin LeccaP2Gheorghe TattarescuP2Henric TrenkP2Carol Popp de SzathmáriP3Constantin I. StăncescuP3 • Mihail ȘtefănescuP3Karl StorckS2 • Alexandru Freiwald • Theodor Aman
 
Expoziția domnească din anul 1869
Lucrări realizate de: Laurenz Schäfer • Philipp Petri • Amedeo PreziosiEmil VolkersCarol Popp de SzathmáriMartin Stöhr
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1870
Theodor AmanS2 • Mihail Babic • Iacovache ConstantinescuP3Mihail DanP3Alexandru Emanoil Florescu • Alexandru Freiwald • Principesa Alexandrina Constantin Ghica • Louis Ghilardeli • Nicolae GrigorescuP1Sava Henția3Constantin LeccaDumitru MarinescuFilip MontoreanuA2Alexandru OrăscuA2 • Ecaterina Polizu • Gheorghe Popescu • Constantin I. StăncescuP2Gheorghe TattarescuHenric TrenkPetru Verussi
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1872
Theodor AmanP1Iacovache ConstantinescuMihail DanP3 • Alexandru Fotino • Alexandru Freiwald • Sava Henția • Nicolae Iliescu • Gheorghe IoanideFilip MontoreanuA2Alexandru OrăscuA2 • Gheorghe Popescu • Constantin I. StăncescuP2 • Ion SălceanuS2
 
Expoziția Societății Amicilor Bellelor-Arte din anul 1873
Casa Regală a României a prezentat lucrări de George Peter Alexander Healy • Emil VolkersAmedeo PreziosiCarol Popp de SzathmariMartin Stöhr
***
Nicolae GrigorescuTheodor AmanGheorghe TattarescuCarol Popp de SzathmariHenric Trenk • Mihail Ștefănescu • Alexandru Fotino • Constantin I. StăncescuIacovache ConstantinescuConstantin Lecca și mulți colecționari care au împrumutat lucrări
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1874
Sava HențiaP2 • Mihail ȘtefănescuP2Mihail DanP3 • Alexandru FotinoP3 • Polizu MicșuneștiP3Gheorghe Ioanide • Gheorghe Mihăiescu • Constantin StahiKarl StorckS1 • Ion SălceanuS2 • August Schench • Paul PetricA3Constantin I. StăncescuIon Andreescu
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1881 și Ceremonia de încoronare a regelui Carol I al României
Theodor AmanNicolae GrigorescuSava HențiaG.D. MireaConstantin Stahi • Dimitrie Marinescu • Emilia Popovici • Ion Georgescu • Theodor Foscalina • Ion Sălceanu • Ștefan Ionescu-Valbudea • Alexandru Săvulescu • Paul Petric • Gheorghe Mandrea • Johann Nepomuk Schönberg
Indici: P - Pictură / S - Sculptură / A - Arhitectură. Medalii: 1 / 2 / 3 -- Exemplu: P2 - Medalia de clasa a II-a la Secția de Pictură
Lista este în curs de completare. Vă rugăm să ajutați la întregirea ei.