Dopamina este unul dintre principalii neurotransmițători de la nivelul sistemului nervos, o substanță care transmite informația între neuronii creierului, această substanță fiind implicată într-o varietate largă de activități diferite (de exemplu controlul motilității, al mișcărilor musculare).
Istoric
Dopamina a fost pentru prima oară sintetizată de George Barger în 1910 cu ajutorul colegului său James Ewens, la laboratoarele Wellcome din Londra.[8] A fost denumită dopamină deoarece este o monoamină, iar precursorul său sintetic este 3,4-dihidroxyphenilalanină (L-DOPA). Funcția dopaminei ca neurotransmițător a fost identificată pentru prima oară în 1958 de către Arvid Carlsson și Hillarp Nils-Åke de la Laboratorul de Chimie Farmacologică a inimii, din Suedia.[9]
Efecte fiziologice
Dopamina, produs al nucleilor mijlocii hipotalamici, are un efect inhibitor asupra prolactinei.
„Dopamina servește mai multe funcții complexe în creier și doar știința creierului la nivel de grădiniță o descrie ca fiind un drog adictiv.”[10]
„... dacă ar fi să postești de la dopamină, probabil că ar fi fatal (mortal)” a declarat Michael Treadway, de la Emory University.[11][12]
Dopamina nu este „hormonul plăcerii” iar paradigma psihologică a dopaminei este „dorință (poftă, râvnire), nu plăcere”.[13]
Neurotransmițător
Dopamina este un neurotransmițător excitator în faza de emisie a procesului de ejaculare și apoi în expulsia lichidului seminal.[necesită citare]
Biosinteza dopaminei este un proces în două etape, începând cu aminoacidul tirozină. O a doua grupare hidroxil este atașata tirozinei formând levodopa, sau L-dopa. Acest proces este catalizat de enzima tirozin hidroxilază. Dopamina se formează prin îndepărtarea acidului carboxilic din L-dopa, reacție catalizată de dopa-decarboxilaza.
Vezi și
Serotonină
Bibliografie
en Chen, Angela (). „Please stop calling dopamine the 'pleasure chemical'”. The Verge. Accesat în .
en Goecker, Liesl (). „Dopamine Fasting Is Gaining Fans -- Without Much Basis in Science”. The Swaddle. Accesat în .
en Lanese, Nicoletta (). „Is There Actually Science Behind 'Dopamine Fasting'?”. livescience.com. Accesat în .
en Ley, David J. (). „No, Dopamine Is Not Addictive”. Psychology Today. Accesat în .
Legături externe
en Sian Gregory, Paul M. Burnham Dopamine, Hillsborough College, Sheffield, UK.
en Zen Faulkes (profesor universitar asistent, McMaster University, Canada) Is dopamine a feel good happy chemical (neurotransmitter)? Quora
en Grinspoon, Peter (). „Dopamine fasting: Misunderstanding science spawns a maladaptive fad”. Harvard Health. Accesat în .
Referințe
^ abcddopamine (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în
^ abcdefghijkl„Dopamină”, dopamine (în engleză), PubChem, accesat în
^ abdopamine (în engleză), ChemSpider, accesat în
^ abdopamine (în engleză), ChEBI, accesat în
^ abDOPAMINE (în engleză), ChEMBL, accesat în
^ abDopamine (în engleză), DrugBank,
^ ab„Dopamină”, dopamine (în engleză), PubChem, accesat în
^en Fahn, Stanley, "The History of Levodopa as it Pertains to Parkinson's disease," Movement Disorder Society’s 10th International Congress of Parkinson's Disease and Movement Disorders 1 noiembrie 2006, în Kyoto, Japonia. Arhivat în , la Wayback Machine.
^en Benes, F.M. Carlsson and the discovery of dopamine. Trends in Pharmacological Sciences, Volum 22, Articolul 1, 1 ianuarie 2001, Paginile 46-47.