Constantin Tomașciuc

Constantin Tomașciuc
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Cernăuți, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedat (49 de ani) Modificați la Wikidata
Viena, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Central din Viena Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicancer la stomac Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiedeputat
Activitate
Alma materUniversitatea Națională „Ivan Franko” din Liov[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Cernăuți  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Constituțional[*]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Constantin Tomașciuc (scris și Tomaszczuk; n. , Cernăuți, Imperiul Austriac – d. , Viena, Austro-Ungaria) a fost un profesor de drept, care a fost ales deputat în Dieta Bucovinei și în camera deputaților a Consiliului Imperial din Viena în perioada 1871-1889.[1]

Biografie

Statuia lui Constantin Tomașciuc din Cernăuți

S-a născut la Cernăuți la 13 martie 1840 într-o familie de religie greco-ortodoxă, mama sa fiind româncă, iar tatăl rutean.

Studii

După școala primară a absolvit la 31 iulie 1857 Obergymnasiumul din Cernăuți. Tot în același an s-a înscris la Universitatea din Lemberg, unde a urmat cursurile de drept, filozofie și istorie. În anul 1861 a absolvit Facultatea de Drept, iar la 16 august 1864 a obținut doctoratul în drept.

A lucrat 5 ani ca jurist la Sibiu.

Activitatea politică

A fost deputat în Dieta Bucovinei și în camera deputaților a Consiliului Imperial din Viena în perioada 1871-1889.

Activitatea didactică

Placă memorială din Viena (Pelikangasse)

A fost primul rector al Universității Franz Joseph din Cernăuți. Profesor de drept civil, drept comercial și cambial și de filozofia dreptului.

Note

  1. ^ Vasile Lipan, Alma Mater Cernautiensis, Editura Farmaceutică, București, 1999, p. 6.

Bibliografie


v  d  m
Rectori ai Universității Franz Joseph din Cernăuți

Constantin Tomașciuc (1875/76) | Ferdinand von Zieglauer (1876/77) | Vasile Mitrofanovici (1877/78) | Friedrich Schuler von Libloy (1878/79) | Alois Handl (1879/80) | Eusebiu Popovici (1880/81) | Alois Goldbacher (1881/82) | Friedrich von Kleinwächter (1882/83) | Vasile de Repta (1883/84) | Johann Wrobel (1884/85) | Karl Hiller (1885/86) | Veit Graber (1886/87) | Heinrich Singer (1887/88) | Constantin Popovici (1888/89) | Emil Kałużniacki (1889/90) | Friedrich Schuler von Libloy (1890/91) | Richard Pribram (1891/92) | Emilian Voiutschi (1892/93) | Friedrich von Kleinwächter (1893/94) | Alois Handl (1894/95) | Eusebiu Popovici (1895/96) | Ernst Hruza, Julius von Roschmann-Hörburg (1896/97) | Isidor Hilberg (1897/98) | Arthur Skedl (1898/99) | Ferdinand von Zieglauer (1899/00) | Franz Hauke (1900/01) | Emilian Voiutschi (1901/02) | Rudolf Scharizer (1902/03) | Walther Hörmann von Hörbach (1903/04) | Theodor Tarnawski (1904/05) | Sigmund Herzberg-Fränkel (1905/06) | Eugen Ehrlich (1906/07) | Eugen Kozak (1907/08) | Carl Zelinka (1908/09) | Karl Adler (1909/10) | Matthias Friedwagner, Johannes Kromayer (1910/11) | Stefan Saghin (1911/12) | Raimund Friedrich Kaindl (1912/13) | Hans von Frisch (1913/14) | Cäsar Pomeranz (1914–1918) |

Basil Tarnawski (1918/19).
Control de autoritate