Ciarda Roșie
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Ciarda Roșie | |
| — așezare umană — | |
 Ciarda Roșie (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 45°43′39″N 21°16′01″E ({{PAGENAME}}) / 45.727426°N 21.267076°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Timiș |
| Municipiu |  Timișoara |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Ciarda Roșie este un cartier amplasat în partea de sud-est a Timișoarei. Cartierul este unul recent. Ciarda Roșie a fost un sat maghiar care s-a format în perioada interbelică în jurul hanului «Vörös Csárda», (tradus Hanul cărămiziu) al cărui nume a fost preluat și așa a fost botezat cartierul.
Istorie
Hanul Vörös Csárda a fost construit la începutul secolului al XIX-lea, probabil în anii 1800 și 1810, la marginea pădurii Köplinger, acum dispărută. Familia Köplinger a înființat și a exploatat anterior un cuptor de cărămidă în zona de loess, argilă, care a fost întreținut și exploatat chiar și după construirea hanului.[1] Hanul era renumit pentru execuțiile și uciderile care se presupunea că au avut loc în și în jurul lui; cele mai multe dintre acestea au fost respinse ca zvonuri.[1] Unele povești merg până la a afirma că pereții săi au fost vopsiți în roșu pentru a simboliza sângele. Este posibil ca hanul să fi funcționat până în 1930.[2]
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, protecția călătorilor care intrau în oraș dinspre Moșnița era asigurată, contra cost, de o bandă de haiduci care se presupune că au fost conduși de haiducul maghiar Sándor Rózsa (1813–1878) și s-au refugiat adesea într-o tabără improvizată în ceea ce este acum Ciarda Roșie. A murit în închisoare în 1878.[3] Cu toate acestea, mulți istorici contestă faptul că Rózsa a ajuns vreodată în această zonă.[4]
În 1900, în jurul hanului încep să se construiască mai multe case muncitorești, Pe măsură ce zona a fost traversată de mulți călători, așezarea s-a dezvoltat rapid. În acea perioadă, Ciarda Roșie aparținea Moșnița Nouă; a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri: Vöröscsárdatelep, Illéspuszta, Illancs, Rotterpuszta.[5]
De pe la 1930, hanul își schimba numele în Petőffy și avea o grădină de vară frumoasă. În 1937, locuitorii din Ciarda Roșie au cerut Prefecturii separarea acesteia de Moșnița Nouă și anexarea ulterioară la Urseni sub o nouă denumire – Stupari.[6] Acțiunea nu s-a materializat niciodată. Ciarda Roșie se alipește orașului în 1951, când devine a X-a circumscripție a Timișoarei.[7]
Abia în toamna anului 2006 încep aici lucrările de canalizare.
Geografie
Cartierul, situat în sud-estul orașului, se întinde pe o suprafață de 102 hectare, în mare parte la sud de drumul spre Buziaș. A fost încorporat în Timișoara în 1953 și este astăzi cea mai tânăr dintre cele zece cartiere ale orașului.
Transport
Transportul public este asigurat de linia expres E2 și tramvaiul liniile 4, 8 și 9.
Literatură
- Hans-Heinrich Rieser, Timisoara. Descrierea geografică a capitalei Banatului, Seria de publicații a Institutului de Istorie și Studii Regionale Șvabe Dunării, Editura: Thorbecke Verlag, Sigmaringen, 1992, ISBN:3-7995-2501-7, Pagini:100–101
Referințe
- ^ a b Szekernyés, János (). ro/szekernyes-janos-temesvar-kovei-610/ „Temesvár kövei 610” Verificați valoarea
|url=(ajutor). Heti Új Szó. 24 (32–33). - ^ Delesega, Gyula (). Temesvári kalauz téridőben (PDF). Szórvány Alapítvány. p. 139.
- ^ Ilieșiu, Nicolae; Ilieșu, Petru (). .eu/flipalbum/tms-ro/index.html Timișoara - Istoria unui oraș european Verificați valoarea
|url=(ajutor). I. Biblioteca Virtuală Banat. p. 114. - ^ {{cite web |url=https://www.banatulazi.ro/banatul-disparut-si- nevazut-ce-inca-mai-este-aici-printre-noi/ |title=Banatul dispărut și nevăzut ce încă mai este aici printre noi |work=Banatul Azi |last=Bălan |first=Titus |date=30 June 2019} }
- ^ „Ciarda Roșie”. Erdély, Bánság és Partium történeti és közigazgatási helységnévtára. Arcanum.
- ^ „TM-F-01154 Primăria comunei Moșnița Nouă, 1930-1993”. Arhivele Naționale ale României.
- ^ Mladin, Maria (). „Fișa Primăriei municipiului Timișoara pe anul 2013”. Consiliul Județean Timiș. Arhivat din original la . Accesat în .
| |||||||||||
