Calbor, Brașov

Coordonate: 45°52′8″N 24°53′59″E ({{PAGENAME}}) / 45.86889°N 24.89972°E
Calbor
— sat —
Biserica „Sfinții Arhangheli” (monument istoric)
Calbor Calbor (România) Localizarea satului pe harta României
Calbor Calbor (Județul Brașov) Localizarea satului pe harta județului Brașov

Țară	România
Județ	Brașov
Comună	Beclean

SIRUTA	40571

Altitudine^[2]	460 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	234 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	507012
Prefix telefonic	+40 x59 ^[1]

Prezență online

Modifică date / text

Calbor (în dialectul săsesc Kaltbrannen, în germană Kaltbrunnen, Kaltenbrunnen, în maghiară Kálbor) este un sat în comuna Beclean din județul Brașov, Transilvania, România.

Istorie

În anul 1733, când episcopul unit cu Roma, Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea unui recensământ în Ardeal, în localitatea Calbor, trăiau 166 de familii, adică vreo 830 de suflete. În Calborul anului 1733, au fost recenzați trei preoți: Vaszilie (Vasile), Zaharie, greco-catolici și Mojszi, ortodox.^[3] În localitate funcționa o biserică, iar de pe fânețele parohiei se strângeau câte 6 care de fân, anual.^[3] Denumirea satului: Kálbor, precum și numele preoților erau redate cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii (recensământului) erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate unguri.^[4]

Obiectiv memorial

Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial. Monumentul memorial cu cruce este amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe din satul Calbor, fiind înălțat pentru cinstirea memoriei Eroilor Români căzuți în cele Două Războaie Mondiale. Acesta are o înălțime de 2,5 m și este realizat din piatră placată cu marmură, iar împrejmuirea este asigurată cu un gard din fier forjat.

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Google Earth
^ ^a ^b Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, p. 412.
^ Augustin Bunea, Din istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), p. 303.

Bibliografie

Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200. Blaș [Blaj], Tipgrafia Seminariului archidiecesan gr.-cat.

Legături externe

Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Calbor, Brașov

Vezi și

Biserica Sfinții Arhangheli din Calbor
Biserica Sfântul Nicolae din Calbor
Pădurea de gorun și stejar de pe Dealul Purcăretului (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).

Imagini

1826 - Danga pentru vite
Intrarea în localitate
Turnul bisericii „Sfinţii Arhangheli”
Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (monument istoric)
Monumentul eroilor
Turnul bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae”

v • d • m Localități care fac parte din Țara Făgărașului denumită și Țara Oltului

Municipii și orașe	Avrig • Victoria• Făgăraș

Comune (aldin) și sate	Arpașu de Jos• Arpașu de Sus• Beclean • Berivoi • Bogata Olteană •Boholț• Breaza • Bucium •Calbor• Cârța • Cârțișoara • Cincșor • Colun • Comăna de Jos • Comăna de Sus • Copăcel• Corbi • Cuciulata • Dejani • Dopca • Drăguș • Dridif • Fântâna • Feldioara • Grid • Gura Văii • Hălmeag • Hârseni • Hoghiz • Hurez • Iași • Ileni • Lisa • Ludișor • Lupșa • Luța • Măliniș • Mărgineni • Mândra • Nou Român• Ohaba • Olteț • Paltin • Părău • Perșani • Poienița • Pojorta • Porumbacu de Jos • Porumbacu de Sus • Racovița • Râușor • Recea • Rucăr • Sărata • Săsciori • Săvăstreni • Sâmbăta de Jos • Sâmbăta de Sus • Scoreiu • Sebeș • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Stațiunea Climaterică Sâmbăta • Șercaia • Șercăița • Șinca • Șinca Nouă • Șona • Toderița • Turnu Roșu • Ucea de Jos • Ucea de Sus • Vad • Vâlcea • Veneția de Jos • Veneția de Sus • Viștea de Jos • Viștea de Sus • Viștișoara • Voila• Voivodeni

v • d • m Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Cincului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”.

Agnita • Bărcuț • Boholț • Bruiu • Calbor • Cincșor • Cincu • Dealu Frumos/Șulumberg • Gherdeal • Iacobeni/Iacășdorf • Merghindeal • Movile/Hundrubechiu • Noiștat • Rodbav • Ruja • Seliștat • Stejărișu/Porștea • Șoarș • Șomartin • Toarcla • Vărd • Veseud

Date preluate de la Sursa 1 și Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania”, București, Editura Kriterion, 1992, pg.228, listă aparținând lui G.E.Müller.