Cârța, Harghita

Pentru alte sensuri, vedeți Cârța (dezambiguizare).

Coordonate: 46°31′14″N 25°45′11″E ({{PAGENAME}}) / 46.52056°N 25.75306°E
Cârța
Karcfalva
— sat și reședință de comună —

Cârța Cârța (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Harghita
Comună	Cârța

SIRUTA	84111
Atestare documentară	1566

Altitudine^[2]	714 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	944 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	537035
Prefix telefonic	+40 x66^[1]

Prezență online


Cârța pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 Cârța pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Modifică date / text

Cârța (în maghiară Karcfalva, alternativ Csíkkarcfalva) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România.

Așezare

Localitatea Cârța este situată în partea central-estică a județului Harghita, în Depresiunea Ciucului, pe cursul superior al Oltului, la 25 km. distanță de municipiul Miercurea Ciuc, pe drumul județean 125, Ineu - Cârța - DN12 - Dănești.

Scurt istoric

Prima atestare documentară datează din anul 1566 sub denumirea de Karchijfalva, dar săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului aduc dovezi materiale ale existenței omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel lângă zidul bisericii s-a descoperit un depozit de bronz format dintr-n fragment de căldare cu toartă dublă și răsucită, cești de bronz, o spadă scurtă și o figurină de bronz, materiale datate în Hallstatt B2. În locul numit "Selymék", cu prilejul unor lucrări agricole au fost culese mai multe fragmente de vase lucrate cu mâna și la roată de factură dacică din secolele II î.d.Hr. - I d.Hr. precum și bucăți de zgură de fier de la un cuptor de reducere a minereului (Periegheza P. Iános).

Între anii 1762 - 1851 localitarea a făcut parte din Compania a X-a, a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie.

Satul Cârța a aparținut începând cu anul 1876 de Comitatul Ciuc, apartenență ce încetează în anul 1920 odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi, urmând ca în perioada interbelică să facă parte din Județul Ciuc.

Economie

Economia localității este bazată în mod special pe agricultură prin cultivarea terenurilor și creșterea animalelor, exploatarea fânețelor, exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, activități meșteșugărești, precum și comerțul cu produse agricole, servicii și agroturism.

Obiective turistice

Biserica romano-catolică din Cârța, lăcaș fortificat din sec. al XIV-lea, construit în stilul goticului târziu. Corul prezintă nervuri încopciate în chei de boltă decorate cu reliefuri. Lăcașul este înconjurat de o incintă fortificată de plan inelar, cu turn de poartă protejat de un zid scut. În biserică se păstrează o cristelniță și un tabernacol gotic.
Băile Madicsa

Personalități

Albert-László Barabási - fizician, om de știință
Kelemen Hunor - poet, publicist, prozator, politician

Localității înfrățite

Helvécia, Ungaria

Vezi și

Biserici fortificate din Transilvania

Bibliografie

Z. Makfalvi, L. Vifkori. Județul Harghita, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1979
V. Cavruc. Repertoriul Arheologic al județului Harghita, ISBN 973-99270-2-5
I. Pisota, D. Bugă. Județul Harghita, Ed. Academiei RSR, București 1976

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom: 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Google Earth

Legături externe

Informații despre fortificația din localitate
Legea de înființare a comunei Tomești Arhivat în 30 septembrie 2007, la Wayback Machine.

v • d • m Localități care au aparținut din 1762 până în 1851 de Primul Regiment Secuiesc de Infanterie

Compania I-a	Újfalu (Cașinu Nou) • Jakabfalva (Iacobeni) • Imperfalva (Imper) • Al-Tiz (Plăieșii de Jos) • Fel-Tiz (Plăieșii de Sus)	Dispunerea companiilor în judeţul Harghita

Compania a II-a	Tsekefalva (Ciucani) • Lázárfalva (Lăzărești) • Tusnád (Tușnad) • Tusnád-Újfalu (Tușnadu Nou) • Kozmás (Cozmeni)

Compania a III-a	Tsátószeg (Cetățuia) • Tsik-Szent-Király (Sâncrăieni) • Tsik-Szent-Simon (Sânsimion) • Tsik-Szent-Imre (Sântimbru)

Compania a IV-a	Ménaság (Armășeni) • Bánfalva (Bancu) • Tsik-Szent-György (Ciucsângeorgiu) • Tsik-Szent-Márton (Sânmartin)

Compania a V-a	Várdótfalva (Șumuleu Ciuc) • Tsik-Szent-Lélek (Leliceni) • Taplitza (Toplița Ciuc, în Miercurea Ciuc) • Mindszent (Misentea) • Tsobotfalva (Cioboteni, în Miercurea Ciuc) • Tsomortány (Șoimeni)

Compania a VI-a	Borzsova (Bârzava) • Delne (Delnița) • Szépviz (Frumoasa) • Göröttsfalva (Gârciu) • Tsik-Szent-Mihály (Mihăileni) • Tsik-Szent-Miklós (Nicolești) • Pálfalva (Păuleni-Ciuc)• Vatsártsi (Văcărești)

Compania a VII-a	Tsitsó (Ciceu) • Dánfalva (Dănești) • Rákos (Racu) • Madaras (Mădăraș) • Mádéfalva (Siculeni)

Compania a VIII-a	Tsik-Szent-Domokos (Sândominic) • Tsik-Szent-Tamás (Tomești)

Compania a IX-a	Kilyénfalva (Chileni) • Tsomafalva(Ciumani) • Újfalu (Suseni)

Compania a X-a	Karczfalva (Cârța) • Szent-Miklós (Gheorgheni) • Tekerőpatak (Valea Strâmbă)

Compania a XI-a	Al-Falu (Joseni) • Szárhegye (Lăzarea)

Compania a XII-a	Ditró (Ditrău) • Remete (Remetea)

Reședințele de companie sunt trecute cu litere italice. Denumirile maghiare sunt din preajma anului 1800, majoritatea diferite față de cele din 1918, folosindu-se grafia veche (ts în loc de cs, cz în loc de c). Date preluate din Buletinul cercului de studii al istoriei poștale din Ardeal, Banat și Bucovina, anul X, nr. 3

v • d • m Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul secuiesc al Ciucului”.

Armășeni • Armășenii Noi • Bancu • Bârzava • Cârța • Cetățuia • Ciceu • Cioboteni • Ciucsângeorgiu • Ciucani • Cotormani • Cozmeni • Dănești • Delnița • Fitod • Frumoasa • Gârciu • Hosasău • Ineu • Jigodin • Lăzărești • Leliceni • Lunca de Sus • Madefalău • Mădăraș • Miercurea Ciuc • Mihăileni • Misentea • Nădejdea • Nicolești • Păuleni-Ciuc • Potiond • Racu • Sâncrăieni • Sândominic • Sânmartin • Sântimbru • Sânsimion • Șoimeni • Tomești • Tușnad • Valea Rece • Vardotfalău • Văcărești • Vrabia

Scaunul filial al Cașinului	Cașinu Nou • Iacobeni • Imper • Plăieșii de Jos • Plăieșii de Sus

Scaunul filial Gheorgheni	Bilbor • Călnaci • Chileni • Ciumani • Ciutac Sat • Ditrău • Duda • Făgețel • Filpea • Gheorgheni • Ghiduț • Ivaneș • Jolotca • Joseni • Lăzarea • Liban • Martonca • Răchitiș • Remetea • Subcetate • Senetea • Sineu • Suseni • Țengheler • Valea Strâmbă • Voșlăbeni

Informații preluate din Hărțile Iosefine ale Transilvaniei.

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Harghita

Reședința	Miercurea Ciuc (38.966 loc.)

Municipii	Gheorgheni (18.377 loc.) · Odorheiu Secuiesc (34.257 loc.) · Toplița (13.929 loc.)

Orașe	Băile Tușnad (1.611 loc.) · Bălan (6.115 loc.) · Borsec (2.585 loc.) · Cristuru Secuiesc (9.650 loc.) · Vlăhița (6.898 loc.)

Comune	Atid · Avrămești · Bilbor · Brădești · Căpâlnița · Cârța · Ciceu · Ciucsângeorgiu · Ciumani · Corbu · Corund · Cozmeni · Dănești · Dârjiu · Dealu · Ditrău · Feliceni · Frumoasa · Gălăuțaș · Joseni · Lăzarea · Leliceni · Lueta · Lunca de Jos · Lunca de Sus · Lupeni · Mădăraș · Mărtiniș · Merești · Mihăileni · Mugeni · Ocland · Păuleni-Ciuc · Plăieșii de Jos · Porumbeni · Praid · Racu · Remetea · Săcel · Sâncrăieni · Sândominic · Sânmartin · Sânsimion · Sântimbru · Sărmaș · Satu Mare · Secuieni · Siculeni · Subcetate · Suseni · Șimonești · Tomești · Tulgheș · Tușnad · Ulieș · Vărșag · Voșlăbeni · Zetea

Sate	Sate din județul Harghita